Voievodul Alexandru cel Bun a dat sprijin Bisericii Ortodoxe, spre a fi o instituţie de bază în stat ṣi a întemeiat Episcopia Romanului. El a ridicat biserica din oraṣul Roman, înălţată de tatăl său, la rangul de catedrală episcopală cinstind astfel memoria înaintaşilor săi în scaunul Moldovei. În data de 13 septembrie 2009 conform hotărârii Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române Episcopia  Romanului a fost ridicată la rangul de Arhiepiscopie, cu titlul de Arhiepiscopia Romanului și Bacăului.

În cadrul acestui complex sunt expuse o serie de obiecte cu o valoare istorică deosebită  care constituie adevărate comori de artă românească şi mărturii ale unei străvechi evlavii ortodoxe. Se păstrează o serie de piese ce aparṭin categoriilor broderie, argintărie ṣi sculptură în lemn. De o inestimabilă valoare istorică ṣi artistică este felonul aṣa-zis al Sfântului Ioan Gură de Aur, ce-l înfăṭiṣează pe Isus arhiereu, obiect care aparṭine broderiei moldoveneṣti specifice secolelor XV – XVI. Alte piese de valoare ale colecṭiei sunt epitaful Plângerea ṣi punerea în mormânt a lui Isus, setul de acoperăminte de vase liturgice, brâiele preoṭeṣti ṣi o mitră arhierească.

Din colecṭia de argintărie deosebite sunt potirele de argint aurit, ferecăturile de argint, candelele ṣi discurile. Arhiepiscopia Romanului și Bacăului mai deṭine ṣi un număr apreciabil de cărṭi vechi bisericeṣti, atât în expoziṭie cât ṣi în depozitele muzeului. Unele din ele ne amintesc că la Roman, în secolul al XVI-lea, Episcopul Macarie II a scris prima cronică românească în adevăratul sens al cuvântului, iar în secolul al XVII-lea episcopul Dosoftei a dat culturii noastre cel dintâi monument poetic – Psaltirea în versuri.

Pentru a descoperi aceaste comori ale istoriei care corbesc despre trecutul Arhiepiscopiei Romanului ṣi Bacăului turiṣtii pot vizita muzeul amenajat în curtea bisericii episcopale din Roman.