În arheologie, termenul de cultură se referă atât la aspectele vieții materiale, cât și la cele spirituale, în totalitatea lor: așezările, locuințele, uneltele, armele, ceramica, podoabele, riturile funerare, ritualurile religioase, manifestările artistice. Este incontestabil că în Europa secolului I î.Hr, în afara statului roman, și geto-dacii constituiau un popor important în spațiul european, care atinseseră în dezvoltarea lor materială și social-politică un înalt nivel, de aceea este firesc ca între cele două culturi să fi fost influențări reciproce. Scriitorul antic Dio Chrysostom spunea: “geții sunt mai înțelepți decât aproape toți barbarii și mai, asemenea romanilor”.Cultura daco-getică reprezintă o sinteză originală ce își are rădăcinile înfipte în mediul și în credința autohtonă.

În perioada 20 iunie – 31 august 2014, Muzeul de Istorie şi Arheologie Piatra-Neamţ găzduieşte expoziţia Dacii liberi de la confluenţa Moldovei cu Siretul. Expoziţia îşi propune valorificarea unui material arheologic nou provenind din inventarele aşezărilor şi necropolelor dacice din epoca romană (sec. II-III) de pe terasele râurilor Moldova şi Siret. Dintre siturile arheologice specifice acestei perioade au fost selectate obiecte provenind din săpăturile de la Gabăra – Moldoveni, Văleni, Poiana – Dulceşti, Butnăreşti, Aldeşti, Izvoare – Bahna, David – Văleni, Săbăoani şi Roşiori – Dulceşti, din județul Neamț

Prin intermediul obiectelor expuse  facem cunoștință cu viaţa cotidiană şi viaţa spirituală a dacilor liberi care au trăit pe aceste meleaguri și ale căror ocupaţii de bază erau agricultura, creşterea animalelor, pescuitul, vânătoarea, olăritul, torsul şi ţesutul. Vom observa că dacii nu s-au mulțumit cu preluarea unor elemente de cultură materială de la alte popoare. Ei le-au adoptat, le-au transformat și adesea le-au îmbogățit, contopindu-le în creațiile lor tradiționale și făurind o civilizație profund originală.Cât privește ritul şi ritualul funerar dacii liberi practicau și incinerarea şi înhumarea cu depunerea de obiecte pe lângă defuncţi. Printre obiectele aflate în morminte, găsim expuse în această expoziție inedită fibule, catarame, pandantive, monede, inele, cercei, brăţări şi în special mărgele din lut, os sau sticlă, cu forme rotunde, tubulare, sferice într-o diversitate  de culori: albe, verzi, roşii, albastre.

Folosind o gamă diversă și modernă de prezentare, materiale complementare și informații de certă factură științifică, expoziția de la Muzeul de Istorie și Arheologie Piatra-Neamț se înscrie printre realizările de seamă ale muzeografiei românești din ultimele decenii.