Un traseu deosebit de atractiv este cel care  pleacă din şoseaua DN 12 C care străbate Cheile Bicazului, în punctul numit Podul Ungurilor situat  între Gâtul Iadului şi Pridvorul Iadului. Marcat cu bandă galbenă traseul străbate pădurea pe o potecă şi urcă pe malul drept al pârâului Bicăjel, sub Piatra Surducului.

Peisajul din Cheile Bicăjelului este spectaculos şi sălbatic, iar apele învolburate de sub bucăţile de gheţă ale pârâului Bicăjel răsună între pereţii masivi de piatră. Ajunşi pe versantul sud-estic al Pietrei Surducului vei putea admira întreaga frumuseţe a Cheilor Bicăjelului şi contempla în linişte aceste minunăţii ale naturii de la un punct de belvedere special amenajat.

Cheile Bicajelului iarna, judetul Neamt

La ieşirea din pădure traseul se continuă prin Poiana Surducel până la drumul vechi al Surducului, ocoleşte Piatra Surducel şi ajunge în valea pârâului Bicăjel. Ajunşi aici ţi se deschide în faţa ochilor o altă lume plină de peisaje deosebite, fânării şi oameni simpli ce trăiesc după regului uitate de noi cei „de la oraş”. Din acest loc priveliştea panoramică care ţi se deschide în faţa ochilor este grandioasă  şi  poţi să te bucuri nestingherit de vastitatea fără de sfârşit a munţilor şi văilor.

Poteca se îndreaptă spre Şaua Ţifra de unde se poate merge mai departe pe traseul marcat cu triunghi galben care are punctul de sosire între Poarta de Piatră şi “Serpentinele Mici”. Alegând să te întorci pe acest traseu vei merge pe sub peretele vestic al Pietrei Maria, de unde poţi fotografia impresionantele bucăţi de piatră rupte din stâncă.

Dacă te numeri printre cei cărora iarna le plac drumeţiile pe munte, unde ai ocazia să admiri peisaje îngheţate magnifice, poţi să te aventurezi pe acest traseu din Cheile Bicazului. Iarna formează aici cele mai mirifice peisaje, o combinaţie între albul zăpezii şi verdele închis al brazilor.

Aici oaspeţii sunt primiţi în pensiuni cu inima deschisă, cu un pahar de ţuică sau de vin iar gastronomia este o aventură tentantă. Meniul casei este compus din bucate şi băuturi naturale tradiţionale preparate de gospodinele casei: tochitură cu mămăliguţă, sărmăluţe cu smântână, borş tărănesc, tobă, cârnaţi afumaţi, pastramă, plăcinte, cozonac, afinata, vişinată, vin, etc.

Mancare traditionala judetul Neamt, judetul Neamt

Alături de aceste pensiuni unde găseşti cazare şi bucate ca la mama acasă ai ocazia să vizitezi şi cinci atracţii turistice de top din Ţinutul Neamţului, şi anume:

Cetatea Neamţului este un obiectiv turistic medieval ridicat de Petru Muşat în sec al XIV lea. A fost reabilitată şi restructurată, astfel că din anul 2009 vechea cetate  a renăscut din propria cenuşă. Epoca de glorie a Cetatii Neamţului a fost în perioada lui Ştefan cel Mare, iar vizitatorii pot admira astazi atmosfera din acea vreme pe care o regăsesc în sălile cetăţii: vechiul paraclis, bucataria, terasa, monetaria si dormitoarele.

Casa memorială Ion Creangă este un monument tipic de arhitectură populară moldovenească şi locul unde turistii vin să descopere atmosfera plină de haz din poveştile scriitorului Ion Creangă. In aceasta bojdeucă au avut loc atâtea întâmplări celebre şi de referinţă pentru Nică.

Rezervaţia de Zimbrii  şi Faună Carpatină “Dragoş Vodă” – este una dintre cele mai mari rezervaţii exclusive zimbrilor din Europa. Situată pe raza comunei Vânători-Neamţ, în apropierea drumului naţional DN15 şi a Mănăstirii Neamţului, rezervaţia, reprezintă unul dintre cele mai vizitate obiective turistice ale judeţului.

Mănăstirea  Agapia este împodobită spre nemurire de sfinţii pictaţi de Nicolae Grigorescu între anii 1858 – 1861 şi deţine o impresionantă colecţie muzeală de artă medievală şi religioasă şi o bibliotecă care cuprinde cărţi şi manuscrise vechi.

Mănăstirea Bistriţa datează de la sfârşitul secolului al XIV-lea şi este locul unde a fost îngropat domnitorul Alexandru cel Bun. Aici se găseşte Icoana Sfânta Ana, Muzeul de Artă Veche şi în paraclis se păstrează pictura murală.

La poalele Ceahlăului se află staţiunea Durău unde poti să vizitezi Mănăstirea Durău care datează din sec al XVII şi unde poţi admira pictura în ceară, ralizată în tehnica encaustică, de către Nicolae Tonitza şi ucenicii săi.

Rezervatia Parcul Naţional Ceahlău cuprinde trei arii protejate şi anume: Rezervatia Stiintifica “Ocolasul Mare”, Rezervatia natural botanica “Polita cu Crini” si Monumentele naturii “Cascada Duruitoarea” si “Avenul Mare”. Dintre ele cea mai mare atracţie o reprezintă cascada Duruitoarea cu o înălţime de peste 30 m al cărui zgomot caracteristic i-a dat şi numele.

Apus pe Ceahlau iarna 2011, judetul Neamt

Pentru iubitorii de drumetii sunt amenajate şi omologate 7 trasee turistice în Masivul Ceahlău. Odată ajunşi pe platou vă întâmpină atmosfera de iarnă şi veţi putea admira în vest Culmile Hăşmaşului, Pietrele Roşii şi Măgura Grinţieşului. Poteca ce duce la Cabana Dochia trece pe lângă o stâncă izolată Piatra Lacrimată şi pe lângă poteca ce duce la Mănăstirea Ştefan cel Mare de pe Ceahlău.

Biserica mănăstirii a fost construită în anul 1993 şi este situată în apropierea cabanei Dochia şi Staţia meteorologică Toaca. Pe măsură ce te apropii de Cabana Dochia vei putea admira în partea stângă Vârful Toaca, iar în partea dreapta Bâtca Ghedeon.
Pe Vf Toaca se urcă pe o potecă mai abruptă dar efortul merită pe deplin pentru că de aici poţi admira una din cele mai ample privelişti de pe masivul Ceahlău.

Dacă te numeri printre cei cărora le place natura, le plac drumeţiile pe munte şi le place să admire peisajele frumoase de iarnă, pe traseele de pe masivul Ceahlău ai ocazia să regăseşti unele dintre cele mai fantastice peisaje de iarnă. Imagini de neuitat cu fulgi de nea şi creste înzăpezite vei descoperi iarna pe Masivul Ceahlau. Turiştii care doresc sa admire Masivul Ceahlau la apus sau răsărit se pot caza la Cabana Dochia, Cabana Fântânele, pensiunile din staţiunea Durău sau din Izvorul Muntelui.

Zăpadă sclipitoare a împodobit copacii cu şteluţe şi ghirlande care par ca nişte figurine de zahăr. Totul este încremenit într-o linişte de început de lume, peste care cad fulgi mari şi pufosi. Acest peisaj de iarnă care pare desprins dintr-un basm, a adus multă bucurie în sufletele oamenilor care aşteaptă cu nerăbdare magia săbătorilor de iarnă. Pregătirile pentru noaptea de crăciun şi pentru cea de revelion au început, iar prin magazinele oraşului este o agitaţie nesfârşită, oamenii încercând să facă ultimele pregătiri.

Piatra-Neamt prima zapada 2011, judetul Neamt

Seara, oraşul se umple de lumini, casele şi ferestrele  sunt împodobite cu instalaţii multicolore. Decorul de iarnă adus de prima zăpadă întregeşte frumuseţea acestui moment. Este timpul bucuriei, al zâmbetelor luminoase, al beculeţelor colorate din brazii împodobiţi feeric, al florilor de gheaţă de pe geamuri, care sclipesc în mii şi mii de culori, dar şi al horei fulgilor de nea. Turiştii sunt aşteptaţi în oraşul Piatra Neamţ unde pot petrece sărbătorile de iarnă într-un peisaj feeric de basm şi pot împărţi clipe de veselie în jurul bradului cu toţi cei dragi.

Ocrotite de lege şi declarate monumente ale naturii, lebedele de iarnă, aşa cum sunt numite în popor, au devenit atracţia trecătorilor şi a vizitatorilor, care nu vor să plece mai departe fără a poposi câteva clipe pentru a le admira şi a le face o fotografie. Din acest motiv, pentru turişti s-au amenajat pe malul lacului Pângăraţi câteva locuri de popas de unde pot admira numeroasele specii de păsări care trăiesc aici.

Oamenii locului s-au obişnuit cu ele şi le ocrotesc. Fenomenul este explicat de specialişti prin modificările climatice care au avut loc în ultimii ani, în special din cauza încălzirii globale.

Lebede lacul Pangarati 2011, judetul Neamt

Aceste lacuri pe lângă scopul de protecţie, oferă şi privelişti minunate celor care poposesc pe malurile lor. Astfel, speciile floristice şi fauniste existente în această zonă protejată sunt diverse şi conferă lacurilor o frumuseţe unică.

Lacurile Pângăraţi, Vaduri şi Bâtca Doamnei sunt situate pe cursul mijlociu al râului Bistriţa şi reprezintă o verigă importantă în păstrarea biodiversităţii şi a habitatelor naturale pentru toată zona estică din continentul European. Alături de lebede mai iernează aici următoarele specii de păsări de apă: raţa mare, raţa sunătoare, corcodel mic, corcodel cu gât negru, corcodel cu gât roşu, ferestraş mare, ferestraş moţat, ferestraş mic, raţă sunătoare şi raţă moţată. În scopul cunoaşterii şi protejării acestor specii s-au demarat mai multe proiecte la nivel judeţean de conservare a zonei.

O drumeţie prin cătunele pitoreşti din Ţinutul Neamţului unde casele sunt adevărate bijuterii tradiţionale construite după arhitectura specifică satelor de munte reprezintă ocazia perfectă pentru a vă bucura de frumuseţea tomnatică a acestor locuri care abia aşteaptă să fie vizitate, cu peisaje spectaculoase şi relaxare cât cuprinde, departe de orice grijă.

Priveliştile sunt asemenea unui tablou în care pictorul încearcă să surprindă totul în compoziţie, de la soarele cald şi blând al toamnei, pajiştile pline de brânduşe mov pe care pasc liniştite animalele, până la copacii multicolori şi căsuţele din lemn acoperite cu şindrilă.
Totuşi, există şi locuri în care natura parcă a întrecut perfecţiunea, realizând adevărate tablouri ce depăsesc orice imaginaţie.

Toamna la Secu si Sihastria 2011, judetul Neamt

Pajiştile încă verzi, culmile împădurite cu arbori în culori ruginii şi munţii care se ivesc în zare formează în acest ţinut un colţ de Rai care te invită la drumeţii. Soarele cu strălucirea şi căldura lui parcă împiedică natura să se transforme, vântul poartă pe aripi mirosul fructelor coapte, copacii îşi scutură frunzele una câte una formând  covorul arămiu, apa curge zgomotoasă printre stânci, iar cerul zilelor senine de toamnă  extrem de curat şi albastru este impunator.

Nu mai pierede timpul: toamna este scurtă, iar în curând zilele pline soare şi copacii multicolori vor fi înlocuiţi de ploi şi crengi goale. Ţinutul Neamţului este locul pe care îl recomand turiştilor care vor să se simtă privilegiaţi în mijlocul unei naturi sălbatice în compania culorilor spectaculoase ale toamnei. Şi în acest an frumuseţea unică din acest ţinut ne face să ne simţim infimi în faţa măreţiei naturii, trezind în inima şi sufletul nostru adevărate emoţii.