Zăpadă sclipitoare a împodobit copacii cu şteluţe şi ghirlande care par ca nişte figurine de zahăr. Totul este încremenit într-o linişte de început de lume, peste care cad fulgi mari şi pufosi. Acest peisaj de iarnă care pare desprins dintr-un basm, a adus multă bucurie în sufletele oamenilor care aşteaptă cu nerăbdare magia săbătorilor de iarnă. Pregătirile pentru noaptea de crăciun şi pentru cea de revelion au început, iar prin magazinele oraşului este o agitaţie nesfârşită, oamenii încercând să facă ultimele pregătiri.

Piatra-Neamt prima zapada 2011, judetul Neamt

Seara, oraşul se umple de lumini, casele şi ferestrele  sunt împodobite cu instalaţii multicolore. Decorul de iarnă adus de prima zăpadă întregeşte frumuseţea acestui moment. Este timpul bucuriei, al zâmbetelor luminoase, al beculeţelor colorate din brazii împodobiţi feeric, al florilor de gheaţă de pe geamuri, care sclipesc în mii şi mii de culori, dar şi al horei fulgilor de nea. Turiştii sunt aşteptaţi în oraşul Piatra Neamţ unde pot petrece sărbătorile de iarnă într-un peisaj feeric de basm şi pot împărţi clipe de veselie în jurul bradului cu toţi cei dragi.

Vizitată zilnic de numeroşi credincioşi peştera este locul unde Teodora fiica unui dregator, pe numele sau Joldea Armasul, a dus mai bine de 60 de ani o viaţă pustnicească. Asezată pe meleaguri care şi astăzi sunt nebătute de picior omenesc, această peşteră a fost locul unde sfânta îşi petrecea nopţile mai mult în rugăciune, decât în dormitare. Tot aici au fost găsite şi sfintele ei Moaşte.

Pestera Sf Teodora Sihla 2011, judetul Neamt

Până la peşteră se ajunge pe două poteci, prima duce spre bisericuţa cea mică, de sub stânca Sihlei, cu hramul Schimbarea la Faţă, şi de acolo înspre schit, iar cea de a doua se îndreaptă spre drumul ce leagă Mănăstirea Sihăstria de Schitul Sihla. Pe poteca pietruită care se îndreaptă spre drum, pe partea stângă se află o stâncă înaltă şi ascuţită care ascunde o “albie” naturală. De aici, Sfânta Teodora îşi lua apa pentru băut şi pentru spălat.

Sfintele Moaşte ale Cuvioasei Teodora au rămas în peşteră Sihla mai bine de 100 de ani, iar în jurul lor a luat fiinţă Schitul Sihla. Sfanta Teodora de la Sihla a fost canonizată în data de 7 august 1992, iar Icoana sfintei o înfăţişează pe aceasta ţinând în mână un pergament pe care scrie: “Cu toată inima Te-am dorit pe Tine, Doamne, şi căutându-Te, Te-am aflat şi sufletul meu cel ostenit s-a odihnit întru dragostea Ta.”
În prezent, Sfintele ei Moaşte se află în Lavra Pecerska din Kiev, alături de alte mai bine de o sută de Sfinte Moaşte.

Ocrotite de lege şi declarate monumente ale naturii, lebedele de iarnă, aşa cum sunt numite în popor, au devenit atracţia trecătorilor şi a vizitatorilor, care nu vor să plece mai departe fără a poposi câteva clipe pentru a le admira şi a le face o fotografie. Din acest motiv, pentru turişti s-au amenajat pe malul lacului Pângăraţi câteva locuri de popas de unde pot admira numeroasele specii de păsări care trăiesc aici.

Oamenii locului s-au obişnuit cu ele şi le ocrotesc. Fenomenul este explicat de specialişti prin modificările climatice care au avut loc în ultimii ani, în special din cauza încălzirii globale.

Lebede lacul Pangarati 2011, judetul Neamt

Aceste lacuri pe lângă scopul de protecţie, oferă şi privelişti minunate celor care poposesc pe malurile lor. Astfel, speciile floristice şi fauniste existente în această zonă protejată sunt diverse şi conferă lacurilor o frumuseţe unică.

Lacurile Pângăraţi, Vaduri şi Bâtca Doamnei sunt situate pe cursul mijlociu al râului Bistriţa şi reprezintă o verigă importantă în păstrarea biodiversităţii şi a habitatelor naturale pentru toată zona estică din continentul European. Alături de lebede mai iernează aici următoarele specii de păsări de apă: raţa mare, raţa sunătoare, corcodel mic, corcodel cu gât negru, corcodel cu gât roşu, ferestraş mare, ferestraş moţat, ferestraş mic, raţă sunătoare şi raţă moţată. În scopul cunoaşterii şi protejării acestor specii s-au demarat mai multe proiecte la nivel judeţean de conservare a zonei.

Rezervaţia cuprinde exemplare de tisă Taxus baccata, cu vârste de peste 80 de ani care se amestecă cu exemplare de pin, molid, ienupăr, fag şi carpen.

Declarată iniţial arie de interes local prin Hotărârea Consiliului Judeţean Neamţ nr. 15 din 23.12.1994 şi ulterior arie naturală protejată de interes naţional prin Legea nr. 5 din 06.03.2000, rezervaţia de tisă de la Pângăraţi se află, în prezent, în custodia asociaţiei  Ecomoldavia.  Până nu demult rezervaţia forestieră nu era cunoscută şi nici semnalizată, fiind tratată ca un pâlc oarecare de copaci, iar arborii valoroşi de tisă erau în pericol să dispară.

La iniţiativa Asociaţiei neguvernamentale “Ecomoldavia” s-a implementat proiectul “Printre TISA – pe potecă! şi eu P.O.T.! P.O.T. să protejez şi ocrotesc tisa”, proiect care are drept scop promovarea ariei “Rezervaţia forestieră Pângăraţi”, delimitarea ei şi conştientizarea societăţii civile prin realizarea unui centru de vizitare şi a unei poteci tematice.

Rezervatia de Tisa, judetul Neamt

Proiectul a fost lansat în luna aprilie a acestui an şi va fi finalizat în luna septembrie. De la data lansării proiectului s-a reuşit stabilirea limitelor rezervaţiei forestiere cu GPS  şi a arborilor care vor fi marcaţi ca fiind limita rezervaţiei, s-a igienizat rezervaţia, s-au marcat arborii de pe limita rezervaţiei cu vopsea şi s-au identificat exemplare deosebite  de tisă care vor face parte din poteca tematică. Totodată, au fost confecţionate şi montate plăcuţele informative care vor indica rezervaţia de tisă, personalizate cu poveştile care vor sta la baza textelor de pe plăcuţe.

Punctul final al proiectului îl reprezintă momentul când se va stabili traseul potecii tematice care va cuprinde exemplarele de tisă şi amenajarea turistică a acestei poteci. În acelaşi timp cu marcarea potecii tematice se va construi şi amenaja centrul de vizitare a rezervaţiei. Astfel, turiştii vor putea să viziteze  Rezervaţia de Tisă” de la Pângăraţi, să se plimbe pe poteca tematică şi să admire aceste exemplare unice de tisă.

Galeria de Artă “Era” Piatra Neamţ şi-a deschis porţile cu o expoziţie de lucrări de pictură, grafică şi fotografie realizate de către Arcadie Raileanu şi Ciprian Istrate şi de câţiva tineri entuziaşti şi talentaţi – Ovidiu Slătineanu şi George Blaga.

Galeria de Artă “Era” este mai mult decât o galerie unde vor fi expuse lucrări de artă realizate de artişti, deoarece ea mai reprezintă şi locul unde va avea loc promovarea tinerilor artişti. Înfiinţată de o echipă energică şi creativă galeria de artă îşi propune să aducă arta mai aproape de oameni, să le ofere un spaţiu neconvenţional, cald şi primitor, să estompeze bariera dintre iubitorul de artă şi atelier. Totodată, se doreşte formarea unor relaţii între artiştii din judeţul Neamţ şi artiştii din alte judeţe sau ţări.

Galeria Era Piatra Neamt, judetul Neamt

Această galeriei a fost deschisă la iniţiativa a doi dintre profesorii Şcolii Populare de Arte din cadrul Centrului pentru Cultură şi Arte “Carmen Saeculare”, Arcadie Raileanu şi Ciprian Istrate. Expoziţia de lucrări care a fost lansată la deschiderea galeriei va rămâne expusă timp de o lună astfel că publicul iubitor de artă este aşteptat în Piatra Neamţ pentru a le vizita .

Prin deschiderea Galeriei de Artă “Era” din Piatra Neamţ s-a reuşit crearea unui nou spaţiu înfloritor dedicat artei şi în special tinerilor artişti nemţeni care vor avea de acum un loc adecvat unde să-si poată expune lucrările.

Cu un trecut bogat în evenimente istorice acest ţinut unic în România ne încântă printr-un număr mare de monumente valoroase, dar şi printr-un peisaj mirific. Iată câteva din Ctitoriile Moldave care trebuie vizitate în judeţul Neamţ:

Curtea şi Biserica Domnească din Piatra Neamţ situată în centru oraşului reprezintă un ansamblu architectural medieval construit în timpul domniei lui Ştefan cel Mare. În prezent se păstrează doar o parte din această Curte Domnească şi anume: Biserica “Sfântul Ioan”, Turnul Clopotniţă, o parte din ziduri şi din beciuri şi o bogată colecţie de patrimoniu cultural.

Cetatea Neamţului care a cunoscut epoca sa de glorie în timpul domniei lui Ştefan cel Mare. Această cetate medievală a avut un rol decisiv pentru întreaga Moldovă.

Mănăstirea Neamţ datează din secolul al XIV-lea şi este cea mai veche  şi însemnată aşezare monahală din Moldova. Aici se găseşte un important centru de cultură şi de artă si anume: biserica mănăstirii, biblioteca, şcoala de caligrafi şi miniaturişti, tipografia, ateliere de gravură în lemn, şcoala de pictură şi muzeul de artă veche.

Mănăstirea Bistriţa datează de la sfârşitul secolului al XIV-lea şi este locul unde a fost îngropat domnitorul Alexandru cel Bun. Aici se găseşte Icoana Sfânta Ana, Muzeul de Artă Veche şi în paraclis se păstrează pictura murală.

Mănăstirea Războieni a fost construită de domnitorul Stefan cel Mare după lupta de la Valea Albă. Această biserică – mausoleu a fost ridicată deasupra gropii comune a eroilor căzuţi în această luptă.

Mănăstirea Tazlău este una dintre cele mai monumentale ctitorii ale voievodului Ştefan cel Mare. Această mănăstire este o adevărată fortăreaţă înconjurată de ziduri cu metereze şi turnuri de apărare, decorată cu ceramică smălţuită şi cărămidă aparentă.

Mănăstirea Pângăraţi datează din sec al XV lea şi este unică prin arhitectura ei. Clădirea bisericii vechi adăposteşte două biserici suprapuse cu intrări separate. Tot aici se află şi Colecţia de artă veche formată din obiecte de cult, veşminte şi tipărituri.

Mănăstirea Durău cuprinde: Biserica “Buna Vestire” , Casa Mitropolitului Veniamin Costachi,  Casa Varahil Moraru, Staretia, Clopotnita de zid si Clopotnita de lemn. Interiorul bisericii este pictat în ceară, în tehnica encaustică, de către Nicolae Tonitza şi ucenicii săi.

Mănăstirea Agapia este celebră pentru pictura lui Nicolae Grigorescu care a creat aici o operă de excepţie dar şi pentru colecţia Muzeului de Artă Medievală şi satul mănăstiresc de măicuţe.

Mănăstirea Văratec cuprinde Biserica “Adormirii Maicii Domnului” , Biserica “Sfântul Ioan Botezatorul” – secolul XIX, lânga care se gaseste mormântul Veronicăi Micle, Biserica “Schimbarea la Fata” – secolul XIX, Muzeul de Artă Veche şi satul mănăstiresc de măicuţe.

Mănăstirea Sihăstria datează din anul 1655 şi este locul unde au trăit şi au fost îngropaţi marii duhovnici ai Moldovei: Părintele Cleopa şi părintele Paisie Olaru.

Mănăstirea Secu are o vechime de peste 500 de ani şi se prezintă sub forma unei cetăţi dreptunghiulare. Biserica este aşezată în mijlocul zidurilor masive din piatră iar alături de aceasta se află şi Muzeul de artă veche unde sunt expuse obiecte de cult.

Mănăstirea Horaiţa este deosebită pentru faptul că biserica prezintă elemente din arhitectura romano-bizantină dar si influenţe rusesti, prevăzută cu opt turle repartizate deasupra bisericii. Pictura şi catapeteasma bisericii sunt în stil neobizantin.

Vizitaţi Ţinutul Neamţului şi bucuraţi-vă de frumuseţea acestor Ctitorii Moldave care au dăinuit de-alungul timpului.