La urcarea sa pe tron, Ştefan cel Mare a găsit o ţară secătuită de numeroasele lupte duse de cei care-şi doreau domnia Moldovei şi de jaful oştilor străine. Pentru a apăra ţara Moldovei acesta a dus multe bătălii cu marile puteri răsăritene care veneau să o jefuiască, printre care şi bătălia de la Războieni – Valea Albă din 26 iulie 1476. Amintirea tragicei lupte de la Războieni a rămas vie în memoria şi în inima marelui domnitor care a hotărât după două decenii ridicarea acestei biserici deasupra locului unde au fost îngropaţi cei ucişi în luptă.

Din inscripţia redactată în limba slavonă care se găseşte pe peretele de sud al bisericii, în partea dreaptă a uşii ce dă în pronaos aflăm descrierea luptei şi a pierderilor suferite atunci de ţara Moldovei. Cu o valoare istorică deosebită această inscripţie reprezintă de fapt actul de naştere al bisericii, o pagină de sinceritate dictată de voievodul Ştefan cel Mare şi una din puţinele “cronici murale” care s-a păstrat până în prezent.

Spre deosebire de alte mănăstiri cea de la Războieni nu are o altă tradiţie decât incontestabila istorie scrisă cu lacrimi de durere la porunca şi sub supravegherea ctitorului ei, voievodul Ştefan cel Mare. Prin arhitectura ei biserica nu este o catedrală care să impresioneze prin masivitate, ea este un locaş al lui Dumnezeu, ridicat în smerenie pentru pomenirea veşnica a ostaşilor creştini căzuţi pe câmpul de luptă. Mănăstirea Războieni păstrează şi astăzi candela nestinsă a credinţei, purtând astfel o veşnică legătură de sfinţenie cu  ctitorul ei.

Mănăstirea “Schimbarea la faţă” de pe Muntele Ceahlău a fost ctitorită în anul 1993 de către Î.P.S. Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române în memoria sihaştrilor care s-au nevoit în aceste părţi de sute de ani. Situată în apropierea cabanei Dochia pe platoul muntelui şi înconjurată de stânci, biserica mănăstirii este construită din lemn în formă de cruce. Acest lăcaş de cult a fost ridicat prin contribuţia credincioşilor din comuna Ceahlău şi din localităţile învecinate şi cu binecuvântarea Patriarhului Daniel şi a vieţuitorilor din această mănăstire. În fiecare an credincioşii din toată ţara vin pe Muntele Ceahlău de  sărbătoarea „Schimbarea la Faţă” pentru a lua parte la pelerinajul dedicat sfinţilor.

Mănăstirea Durău este situată la poalele Muntelui Ceahlău şi la 5 km de cascada Duruitoarea, de la care, dupa tradiţie, şi-ar fi luat numele. Mănăstirea a fost construită pe locul unui Schit de maici ctitorit în sec al XVII –lea de către una din fiicele domnitorului Vasile Lupu. Actuala biserică s-a ridicat începând cu anul 1830 de cativa călugări de la Mănăstirea Neamţ şi Secu, ajutati de schimonahia Safta Brancoveanu. Pridvorul bisericii, care poate fi admirat şi astăzi, a fost pictat în ulei în anul 1835, de către monarhii Pimen, Macarie şi Ghervasie. Pronaosul, naosul şi altarul au rămas nepictate din anul 1835 pana în anul 1935, cand au fost împodobite cu pictura în ceară, în tehnica encaustică, de către Nicolae Tonitza şi ucenicii săi, studenţi şi absolvenţi ai Academiei de Arte Frumoase din Iaşi – printre care şi Corneliu Baba.

Schitul Cerebuc este un schit de călugări ce aparţine de Mănăstirea de pe Muntele Ceahlău situat în Poiana Cerebuc, într-un loc de o frumuseţe unică şi cuprinde o biserica alături de câteva chilii. Biserica este construită din lemn şi acoperită cu şindrilă. În interior pereţii sunt împodobiţi cu o pictură realistă deosebit de frumoasă, iar catapteasma este din lemn de stejar sculptat. Naosul are abside largi şi profunde fiind luminat de câte o fereastră în partea de sud şi în cea de nord.

Pictorii au pictat în ulei doar Icoana Maicii Domnului cu pruncul în braţe din portalul pronaosului, Sf. Muceniţă Varvara şi cuvioasa Parascheva din pronaos, restul picturii fiind executată în tempera. Tâmpla bisericii este pictată din anul 1852 şi a fost executată de pictorii greci. Ea reprezintă o frumoasă pictură pe lemn, în care pe lângă uleiul de calitate n-a fost cruţat praful de aur. Icoanele pictate astfel sunt: Domnul Hristos, Maica Domnului, Naşterea Maicii Domnului şi a Sfântului Nicolai. Deasupra sfintelor uşi este pictată “cina cea de taină”, Buna Vestire, Naşterea Domnului Hristos şi Botezul lui Isus.

În turlă este pictată Sfânta Treime, iar în cele patru colţuri semisferice care susţin turla sunt pictaţi cei patru evanghelişti. Pe arcada zidului despărţitor dintre naos şi pronaos sunt pictaţi în ulei sfinţii arhangheli Mihail şi Gavril, pictură care datează din anul 1927. Reprezentativ pentru Mănăstirea Tazlău este tabloul ctitorilor pictat în ulei şi aşezat pe peretele de vest al pronaosului. Acest tablou îl înfăţisează pe Ştefan cu Maria, fiica lui Radu cel Frumos, între cei doi fii, Bogdan în dreapta şi Alexandru în stânga.

Toată pictura din interiorul bisericii este realistă, iar unele icoane sunt atât de reuşite încât sunt de o rară frumuseţe. Vizitează Mănăstirea Tazlău şi simte o urmă a istoriei din aceste locuri!

Cu un bogat tezaur Manastirea Neamt pune la dispozitia vizitatorilor in muzeul manastirii o bogata colectie de obiecte de cult si religioase, picturi, manuscrise si diferite piese tipografice cu o mare valoare istorica si artistica. Muzeul se afla in incinta manastirii iar pretul de intrarea este de 3 lei pentru copii si 5 lei pentru adulti. Tot la Manastirea Neamt se afla si cea mai veche biblioteca manastireasca cu 18.000 de volume avand astfel, o contributie deosebita la dezvoltarea culturii si artei romanesti medievale.

Harta cu Manastirea Neamt si Locatia Schiturilor

In biserica manastirii se afla icoana Maicii Domnului, facatoare de minuni, datand din anul 665, ce se bucura de o stima deosebita, fiind totodata o icoana procesionala, dar si o icoana protectoare care de-a lungul timpului a intretinut evlavia credinciosilor si a monahilor.

Numeroase documente istorice ne arata rolul pe care l-a avut Manastirea Neamt de-a lungul timpului. Aici la manastire s-au prelucrat metale pretioase, s-au lucrat obiecte de cult si s-au format pictori, sculptori in lemn si sculptori in piatra.

Puncte de interes la Manastirea Neamt

Istoricul Manastirii Neamt (inclusiv imagini si film HD de prezentare) – Petru Musat a fost cel dintai domnitor care a zidit pe locul vechiului schit de la Manastirea Neamt, o biserica din piatra inconjurata de chilii calugaresti, diferite cladiri, turnuri si ziduri de aparare. In anul 1471 in urma unui cutremur Manastirea Neamt a fost zdruncinata din temelii, motiv pentru care Stefan cel Mare va inalta o noua biserica, alaturi de cea veche. Din vechile constructii care au existat intre zidurile Manastirii Neamt, astazi, se mai regasesc doar biserica lui Stefan cel Mare si partea inferioara a turnului clopotnita zidit de Alexandru cel Bun.

Lidianca cea mai de pret Icoana a Manastirii Neamt – Unul dintre cele mai importante obiecte care are si o valoare religioasa deosebita se afla in biserica “Inaltarea Domnului” din curtea manastirii Neamt si este icoana Maicii Domnului sau Lidianca. Aceasta icoana dateaza din anul 665 si a fost pictata in Lida patria Sf. M. Mc. Gheorghe. In anul 1429 icoana a fost daruita domnitorului moldovean Alexandru cel Bun de catre Imparatul Bizantin Ioan al VIII-lea Paleologul.

Agheazmatarul – constructia circulara de la Manastirea Neamt – In fata turnului-clopotnita de la intrarea in complexul monahal de la Manastirea Neamt se afla o constructie in forma circulara care atrage atentia vizitatorilor, atat prin arhitectura ei deosebita cat si prin dimensiunile si frumusetea ei. Aceasta cladire a fost construita intre anii 1836-1847 si este cunoscuta sub numele de Agheazmatar sau baptisteriu.

Muzeul de la Manastirea Neamt – in cadrul muzeului exista o colectie de obiecte bisericesti de o importanta deosebita atat pentru cultura si arta religioasa ortodoxa, cat si pentru cea nationala. Tezaurul manastirii cuprinde obiecte de cult din metal pretios, broderii, tesaturi si sculpturi in lemn care au fost confectionate in manastire sau au fast daruite de voievozi si alti binefacatori. Toate aceaste obiecte si documente ne-au adus noi informatii istorice care intregesc cunoasterea istoriei zbuciumate a poporului roman.

Schituri ce apartin de Manastirea Neamt

Schitul Braniste - apartine canonic si administrativ de Manastirea Neamt si reprezinta o gospodarie anexa a acesteia din cele mai vechi timpuri. Schitul s-a infiintat in anul 1582 cand domnul „Petru Schiopul”, imputerniceste pe calugarii Manastirii Neamt „sa apere si sa tina o braniste dintr-un pisc, care se va alege in ocina manastirii ”, iar in anul 1602 Ieremia Movila intareste o prisaca in “Braniste pe Bohotin”.

Schitul Carbuna - In anul 2001 Prea Fericitul Parinte Patriarh Daniel a infiintat Schitul Carbuna cu hramul “Sfantul Voievod Stefan cel Mare”  pe locul unde s-au jertfit eroii neamului romanesc. Construit intr-o plantatie de stejari de langa cimitirul eroilor neamului cazuti in al Doilea Razboi Mondial, schitul apartine administrativ de Manastirea Neamt.
.

Schitul Vovidenia – intre anii 1849-1857, domnind Grigore Alexandru Ghica, Mitropolit D. D. Sofronie Miclescu cu metania din Manastirea Secu si staretul Chir Neonil, se ridica actuala biserica, cu zid de piatra, care pastreaza de la biserica din lemn a episcopului Ioanichie catapeteasma si amvonul.Schitul Vovidenia a mai fost denumit si “Altarul din Poiana Linistii”, aici fiind locul de intalnire si traire duhovniceasca a mai multor calugari.

Schitul Pocrov - Aflat intr-o poiana cu paduri seculare, la aproximativ 4 km sud-vest de Manastirea Neamt, sub poalele muntelui “Chiriacu”, schitul Pocrov a fost construit in anul 1714 de catre Pahomie si ucenicii sai: Sofronie, Mardarie, Lazar, Dosoftei si Ioanichie. Schitul Pocrov numit si „Poiana raiului” reprezinta un adevarat loc al linistii unde au vietuit multi parinti iscusiti ducand o viata duhovniceasca foarte aspra. Multi dintre acestia au reusit sa intemeize si sa conduca, la randul lor, alte schituri.

Schitul Icoana Veche – este asezat intr-o padure deasa in partea de miaza-noapte a Manastirii Neamt, pe malul raului Neamtisor. Intre anii  1821-1822, din cauza Eteriei, pe acest loc a fost ascunsa icoana Maicii Domnului care a fost primita in dar de la imparatii Paleologi in urma cu  600 de ani,  impreuna cu alte obiecte si documente. Dupa anul 1822, aceste obiecte impreuna cu icoana au fost aduse din nou la manastire, iar pe locul unde au fost ascunse s-a fixat o cruce de lemn. Crucea era pictata pe ambele parti de catre monahul Agapie si avea o insemnare cu privire la cele intamplate.

Schitul Icoana Noua apartine administrativ de Manastirea Neamt (cea mai veche manastire din judetul Neamt) si este asezat in locul numit “Valea Icoanei”  pe un teren folosit pentru pasunatul vitelor. Schitul isi are inceputurile in anul 1941. Initiativa pentru construirea acestui schit, la capatul poienii si la confluenta dintre raul Nemtisor si paraul de langa muntele Rusu, apartine Protos. Vasian Iosub care a fost numit in anul 1946 si egumen al schitului.

Situat in partea de sud-est a complexului, pe latura dreapta, Paraclisul “Adormirea Maicii Domnului” de la Secu a fost construit in anul 1640 de catre ieromonahul Ghedeon. De-a lungul timpului acest paraclis a suferit mai multe modificari datorate necesitatilor din acele vremuri.

Desi exista o pisanie scrisa in limba slavona pe exteriorul zidului de incinta aceasta nu este pisania proprie a paraclisului de la Manastirea Secu, ea apartinand Bisericii “Sfantul Nicolae” din Cetatea Neamtului care a fost adusa aici in anul 1718 impreuna cu alte obiecte de cult.

In anul 1853, monahul Iulian a executat catapeteasma care se afla in interiorul paraclisului si tot el a pictat si catapeteasma Paraclisului “Sf. Nicolae” care se afla in coltul de nord-est al complexului, pe latura stanga. Deosebite sunt icoanele catapetesmei, ele fiind executate in stilul Renasterii. Totodata, sculpturile de la catapeteasma au fost suflate cu aur si lucrate in stilul combinat al barocului.

In anul 1958, Protosinghelul Ghervasie Hulubaru a executat pictura de pe usa paraclisului manastirii Secu in stilul neobizantin. Pictura este deosebita si reda scena “Adormirii Maicii Domnului”. Interiorul acestui paraclis nu a fost niciodata pictat, situatie mai putin intalnita pentru astfel de lacase.

Paraclisul “Adormirii Maicii Domnului” de la Manastirea Secu reprezinta si locul unde se gasesc asezate in doua racle frumos sculptate, osemintele a doi duhovnici renumiti Ieroschimonahul Vichentie Malau si Ieroschimonahul Antim Gaina. Acesti doi monahi care prin viata lor au stralucit ca doi luceferi in Muntii Neamtului sunt cunoscuti pentru faptele lor, reusind de-a lungul vietii sa calauzeasca sufleteste numerosi fii duhovnicesti, calugari si mireni.

Biserica cimitirului de la aceasta manastire a fost construita in anul 1832 si este cunoscuta ca Biserica „Nasterea Sfantului Ioan Botezatorul”. Din punct de vedere architectural cladirea bisericii se incadreaza in stilul moldovenesc, caracteristic secolului al XIX-lea.

Catapeteasma din biserica este cea care a fost  adusa de la biserica mare din incinta manastirii. Pictura si sculptura de la catapeteasma au fost executate in anul 1740 de catre Ieroschimonahul Nifon Udrea Trotusanul, in stilul Renasterii, folosind si influente bizantine si fiind poleita aproape in intregime cu aur.

Din pisania situata deasupra pridvorului si scrisa in anul 1832 in limba romana cu caractere chirilice, reiese ca biserica cimitirului de la Manastirea Secu a primit hramul Nasterii Sfantului Ioan Botezatorul si a fost zidita din piatra cu cheltuiala mai multor ctitori si binefacatori.

Interiorul bisericii nu este pictat, iar in partea de rasarit a cladirii se afla osuarul in care se poate intra din exterior, prin spatele altarului. Aici sunt pastrate osemintele mai multor vietuitori care au trait si s-au nevoit la Manastirea Secu din Neamt.

In fata bisericii cimitirului de la Secu se afla postamentul mesei din Sfantul Altar cu o vechime de peste 400 de ani, care a apartinut Bisericii de lemn a Schitului Zosima, fiind si singurul obiect care s-a mai pastrat din vechea biserica a schitului. In prezent, Biserica cimitirului este folosita pentru oficierea inmormantarilor si parastaselor si poate fi vizitata de catre pelerinii ce vin la Manastirea Secu.