Apoi, traseul Jgheabul cu Hotaru se continuă pe şoseaua asfaltată fiind marcat cu stâlpi de orientare şi săgeţi indicând direcţia de urmat a traseului. După aproximativ 1,5 km traseul o ia spre dreapta, iar in partea stângă se desprinde un drum forestier. De cele mai multe ori turiştii care vin cu maşina parchează la această intersecţie.

Cabana Izvorul Muntelui (797 m) – Stânca Dochiei (1185 m) – Cabana Dochia (1750 m)
Marcaje: punct albastru (de la cabana Izvorul Muntelui până la prima intersecţie cu drumul axial) iar apoi triunghi albastru
Dificultate: medie (iarna sau pe ceaţă densă porţiunea de jnepeni poate fi dificilă)

Poteca urcă din această vale străjuită de Piciorul Răchitiş pe stânga. Pârâul Izvorul Alb curge zgomotos printre stâncile şi turnurile care se înşiruiesc în trepte şi coboară spre marginea pădurii. Peisajul este spectaculos şi în timp ce înaintezi valea se strânge şi apar pereţii de piatră. Apoi, apare o stâncă ce îngustează valea şi te obligă să treci prin apă, peste bolovanii alunecoşi şi umezi.

Traseul continuă printre numeroase conglomerate de calcar cu grote ascunse acoperite de zmeură şi captalani până când poteca se strecoară într-un luminiş unde se află o stâncă alb-cenuşie, Stânca Dochiei. De sub stâncă izvorăşte un izvor cu apă rece ca gheaţa care te răcoreşte în zilele toride de vară.Traversezi apoi Poiana la Izvoare după care urmează un urcuş anevois prin pădure şi zmeuriş.

Poteca se continuă pe sub pereţii de piatră şi peste Jgheabul Năruit pornit de sub vârful Toaca. Peste pădure se poate observa în partea stângă versantul împădurit al pietrei cu apă, iar în partea dreaptă Detunata înconjurată de blocuri de piatră.

Traseul urcă în adâncul pădurii până se ajunge în faţa unui perete din conglomerate şi gresie, după care drumul se strecoară pe firul văii. Deodată valea se deschide în toată frumuseţea ei, iar poteca se îndreaptă spre stânga unde sunt Poliţele cu Hotaru susţinute de peretele abrupt.

Poteca se strecoară printre jnepeni şi afinişuri, iar odată ce înaintezi spre platou în faţa ochilor ţi se înfăţisează pe rând turnuri de conglomerate, adevărate sculpturi gigantice care se continuă până sus la baza vârfului Toaca.

Frumuseţea peisajului te fură, astfel că nici nu-ţi dai seama când ai urcat poteca în serpentine şi ai ajuns la Cabana Dochia. Acest traseu nu este recomandat iarna, deoarece zăpada mare dintre jnepeni şi ceaţa îţi îngreunează adesea orientarea.

Punctul de plecare al traseului il reprezinta intrarea in rezervatia Cheile Sugaului – Munticelu, marcata cu o poarta de lemn si situata exact la intrarea in Cheile Bicazului, pe partea dreapta. Se urca pe langa Cheile Sugaului pana la Cabana Ecolog si de aici se merge pe o poteca nemarcata avand pe partea dreapta creasta Piatra Glodului care duce pana sus in ultima poiana situata deasupra crestei.

Poze din Cheile Sugaului, judetul Neamt

Urcusul se face prin valceaua plina de grohotis iar peisajul montan este deosebit, format din creste si tancuri cu forme ciudate. In partea superioara a valcelei, pe partea dreapta vei zari crapatura din creasta Piatra Glodului, locul unde se afla intrarea in Pestera Tunel. Tot din acest loc poti sa admiri si peisajul senzational de pe Creasta Piatra Glodului, dar si cariera de calcar a combinatului de ciment de la Tasca.

Apoi, poteca se strecoara prin padure si urcusul devine din ce in ce mai abrupt. Strabatem incet versantul impadurit al Munticelului pana cand se domoleste iar padurea incepe sa devina din ce in ce mai rara. Furat de frumusetea peisajelor din jur, de mirosul de brad si impresionantele stanci golase care te inconjoara nu prea ai timp sa simti greutatea urcusului si efortul pe care il depui.

In partea dreapta a potecii prin padurea de brazi se pot zari pasunile de la baza stancariilor. In continuare poteca urca catre Piatra Sugaului, urcusul fiind ceva mai dificil. Ajunsi aici, vei descoperi o panorama deosebita catre intreaga Vale a Sugaului, dar si spre satul Barnadu si Vf Ciurgaului.

Poteca urca de aici prin pajiste, urmeaza indeaproape liziera padurii si ne duce spre o culme larga care uneste Munticelul de Piatra Sugaului. Incet, incet, pe masura ce inaintam in fata noastra se deschide o panorama spre batranul Ceahlau, Criminis, Danciu, Highes si chiar catre Varful Magura din Muntii Bistritei. Apoi, continuam drumul pana pe Varful Criminisul, la 1373 m unde privelistea este deosebita spre abrupturile stancilor inconjuratoare. Varful Criminisul este tinta finala al acestui traseu din Cheile Sugaului si de aici ne-am intors pe acelasi drum.

Acest traseu a fost marcat inca din anul 1936 fiind unul din primele sapte trasee care au fost marcate in Masivul Ceahlau. Marcajul este cruce rosie pe fundal alb, timpul de parcurs este de aproximativ 5 ore, iar lungimea traseului este de 7,5 km. Datorita gradului de dificultate acest traseu nu este recomandat turistilor iarna pe portiunea dupa Cascada Duruitoarea.

Traseul porneste din statiunea Durau se continua pe langa liziera din stanga Poienii Cailor, dupa care se urca domol prin padure. Apoi, se traverseaza soseaua care leaga Izvorul Muntelui de statiunea Durau si se continua urcusul care devine din ce in ce mai abrupt pana la Poiana Vesuri. De aici, cararea strabate padurea deasa si racoroasa, pe alocuri plina de denivelari si conglomerate de piatra acoperite cu muschi si lichele. Din loc in loc soarele reuseste sa patrunda printre crengile dese ale copacilor si dupa un urcus pieptis si alunecos se aude vuietul apelor involburate de la Cascada Duruitoare.

Poze cu traseul Cascada Duruitoarea – Cabana Dochia

Prin desisul crengilor de brazi se poate zari zgomotoasa cascada a carei apa se pravale la vale din crestetul peretelui de stanca umeda. Mai intai apa cade de la o inaltime de 25 m intr-o copca sapata in piatra, apoi se repede in jos inca 5 m peste pieptul rotund al stancii. Cateva bancute din jurul Cascadei Duruitoarea te indeamna la popas, de unde poti sa privesti in tihna frumusetea cascadei.
Vezi poze de pe portiunea Durau – Cascada Duruitoarea.

Cascada se afla la jumatatea traseului, dupa care  urmeaza din nou un urcus pieptis pana la o mica terasa. Aici, poteca este cu prevazuta cu scari din lemn si balustrade astfel incat te poti sprijini pentru a inainta pana la locul numit de localnici “Berbecaria”. Apoi poteca urmeaza o curba de nivel de pe marginea valcelei prin care curge paraul Rupturi, dupa care se catara pe marginea Jgheabului Scaius, taie in serpentine o panta scurta si ajunge la Polita Scaius (1400 m). In acest loc ti se va deschide o priveliste deosebita asupra vaii Paraului Schit, Piciorul Crestaturii, Toaca si Piatra Ciobanului.

De aici, poteca urca serpuind printre radacinile dezgolite ale brazilor, pe sub pereti brazdati de hornuri, grote si barne din zona Arinis. Traversezi Rapa si Jgheabul Arinis si urci versantul muntelui pana la Polita Arinis unde vei gasi trei izvoare si o impresionanta priveliste spre Muntele Rarau, Piatra Ciobanului si Vf Toaca. Poteca devine apoi ingusta si urca ultimii 200 de m pana la Curmatura Piciorului Schiop (1705 m), dupa care incepe zona de jnepeni marcat cu stalpi.

Traseul se uneste in dreptul Jgheabului lui Voda cu traseul care vine dinspre Bicazul Ardelean si se continua pe partea de nord-est de pe marginea platoului Ocolasul Mare, ajunge la Piatra Lacrimata  si se indreapta apoi spre Cabana Dochia. In timp ce te apropii de Cabana Dochia poti admira masiva cupola a Vf Toaca, turnurile Pietrei Ciobanului, Batca Ghedeon si versantul dinspre Fundu Ghedeonului.

Cabana Dochia se afla pe o terasa adapostita sub malul de sub Platoul Lespezi si este locul de popas al turistilor care au depus efortul de a ajunge la ea pe unul din numeroasele trasee care strabat Masivul Ceahlau.

Traseul poate fi parcurs pe jos din Bicazul Ardelean pana la Cabana Dochia sau poate fi parcurs cu masina pana la capatul drumului forestier ce urmareste paraul Bistra Mica si trece prin Poiana Stanilelor de unde se urca pe o panta inclinata pana la primele tufe de jnepeni si ienuperi de pe platoul Ceahlaului.

Acest traseu care traverseaza zona de sud-vest a masivului Ceahlau este deosebit prin frumusetea si varietatea peisajului. Este un traseu lung daca te hotarasti sa-l parcurgi pe jos, in schimb este cel mai scurt traseu pe care se ajunge la Cabana Dochia deca te hotarasti sa-l parcurgi cu masina pana la capatul drumului forestier.

Poze din Ceahlau: Curmatura Stanile

Traseul pleaca din Bicazul Ardelean si este marcat cu banda albastra avand o lungime de 17 km. Drumul forestier care strabate in serpentine padurea de brazi merge pe langa apa Bistrei si traverseaza unele din cele mai frumoase locuri si poieni ale masivului Ceahlau. De-a lungul lui vei trece prin valea paraului Bistra marginita pe dreapta de Piciorul dintre Bistre ,iar pe stanga de Obcina Tablei. Paraul traverseaza mai multe poieni cu flori apoi valea se inchide in Poiana Gura Largu unde Bistra primeste in partea dreapta Paraul Lacu.

De aici, drumul se continua prin padure in mai multe serpentine pana in punctul Curmatura la Scaune, apoi coboara pe coastele Piciorului Calului, pe paraul lui Martin si Slatina in satul Schit care face legatura dintre Valea Bicazului si Valea Bistritei. In acest loc exista un indicator pentru drumul care duce la Curmatura Stanilelor.

Traseul se strecoara prin padurea de brazi pana cand ajungi in Poiana Stanilelor si in fata ti se arata impresionanta parte de sud-vest a Ceahlaului, cu jgheaburile verticale taiate intre stanele de piatra, Turnul lui Butu si peretele de piatra al varfului Ocolasul Mare.

In Poiana Stanile (citeste si despre legenda Stanilelor) se afla si Schitul Sf Antonie, un schit deosebit care parca te imbie la odihna si la contemplarea frumusetilor din jur. Apoi, drumul forestier continua pana intr-o poiana unde se afla si o terasa sapata in coasta muntelui. Din acest loc incepe cararea care urca spre platoul de pe Ceahlau. Dupa un urcus scurt prin padurea de brazi apar primele tufele de jnepeni, dupa care poteca urmeaza o curba de nivel la mijlocul versantului drept pana ajungi in gura jgheabului, pe partea de sus a Piciorului Schiop.

Ajunsi pe platoul Ceahlaului vei putea admira in vest Culmile Hasmasului, Pietrele Rosii si Magura Grintiesului. Poteca ce duce la Cabana Dochia trece pe langa o stanca izolata Piatra Lacrimata si pe langa poteca ce duce la Manastirea Stefan cel Mare de pe Ceahlau. Pe masura ce te apropii de Cabana Dochia vei putea admira in partea stanga Varful Toaca, iar in partea dreapta Batca Ghedeon.

Apoi, poti sa continui calatoria prin zonele Roznov, Piatra Soimului, Negulesti si sa admiri frumusetile naturii, dar si a monumentelor care sunt marturii vii ale istoriei acestui tinut. Iata cateva obiective pe care trebuie sa le vizitezi in calatoria ta de la Piatra Neamt spre Roznov si Costisa. Poti citi si despre alte trasee turistice din Neamt.

Complexul Parcul Cozla Piatra Neamt – este amenajat in terase succesive pe care se afla restaurantele “Colibele Haiducilor” si “Cercul Gospodinelor”. La baza parcului este amenajata si o mica gradina zoologica, o adevarata delectare pentru vizitatori, care cuprinde specii din fauna locala (ursi, lupi, caprioare, vulpi, pasari, etc.). Pe varful dealului Cozla, altadata o poiana foarte mare si plina de flori si ierburi de munte, se gasesc acum statia de sosire a telegondolei, partia de sanius, punctul de plecare al partiei de schi si statia de sosire a instalatiei de telescaun cu ajutorul careia schiorii pot ajunge in varful dealului Cozla.

Muzeul de Stiintele Naturii Piatra Neamt – Expozitia permanenta a muzeului este conceputa sub forma unei prezentari monografice complexe a judetului Neamt din punct de vedere geologic, paleontologic, floristic, faunistic si ecologic.  In prezent, muzeul dispunde de aproximativ 40.000 de piese din colectiile de fauna si de un fond de peste 10.000 coli de ierbar din colectiile de flora. Acesta mai cuprinde si o colectie de pesti fosili unici in lume dar si exponate rare din geologia, fauna si flora muntilor Neamtului.

Muzeul de Arta Eneolitica Cucuteni – Muzeul de arta eneolitica Cucuteni a fost inaugurat in vara anului 2005 si este primul muzeu Cucuteni din Romania. Acesta functioneaza in corpul intr-un sediu modern din Piatra Neamt, vis-a-vis de cladirea primariei si are expuse in jur de 300 de piese din Cadrul Culturilor Precucuteni – Cucuteni, incluse in categoria „tezaur“ a patrimoniului cultural national.

Casa Memoriala Calistrat Hogas –  Muzeul memorial a fost amenajat in anul 1969 in casa in care a locuit scriitorul Calistrat Hogas (1847-1917). Avand un stil architectural deosebit, casa care a fost construita in anul 1885, este inscrisa pe lista monumentelor de arhitectura din Patrimoniul Cultural National. Expozitia permanenta cuprinde documente de familie, manuscrise, mobila originala si obiecte personale ale scriitorului.

Parcul Dendrologic Roznov – Parcul se intinde pe o suprafata de 3 ha si reprezinta una din mandriile orasului Roznov. Printre speciile rare care se gasesc in acest parc putem enumera: bradul argintiu, pinul snob, tuia americana, salcamul japonez, salcamul galben si otetarul. Parcul a facut parte din mosia boierului Roznovanu si a reprezentat locul unde numeroase personalitati si boieri de altadata veneau pentru a petrece cateva zile de odihna.

Biserica Sfantul Nicolae – Asezata in Parcul Roznov, Biserica “Sf Nicolae” a fost construita la sfarsitul secolului al XIX lea de renumitul proprietar si om politic, colonelul Gheorghe Ruset Roznovanu. Cladirea bisericii frapeaza prin arhitectura neobisnuita in aceasta zona, fiind desprinsa parca din lantul de biserici ce domina Rusia.

Zona Piatra Soimului – Luminis – Negulesti – este o zona pitoreasca unde poate fi admirat Veselaru – un lac de baraj natural format in anul 1940 ca urmare a unor alunecari de teren ce s-a produs pe o suprafata de 3500 mp. Tot aici se gaseste si cascada Duras comparabila prin pitoresc cu cascada Duruitoarea de pe muntele Ceahlau. Aceasta zona are si o puternica  incarcatura istorica data de ruinele Cetatii dacice Horodistea.

Manastirea Nechit – Asezamantul monahal de la Nechit este construit intr-o poiana din marginea de vest a satului Nechit, inconjurata de dealuri impadurite. Locul acesta a fost ales de catre sihastrul Nechita care s-a nevoit si rugat pe aceste plaiuri si de la care valea, muntele si paraul ce strajuiau locul lui de inchinaciune si-au luat numele. Prima constructie care a existat pe acest loc a fost o bisericuta de lemn cu hramul “Sf Nicolae” cunoscuta sub numele de “Sihastria lui Nechita” sau “Schitul Nechit”. Biserica este mentionata documentar ca ar fi existat pe valea paraului Nechit intre anii 1399 – 1419.

Manastirea Tazlau – Asezamantul monahal de la Tazlau apare mentionat pentru prima data intr-un document  din 30 octombrie 1458, cand Stefan cel Mare la rugamintea egumenului Manastirii Bistrita, Eustatie, intareste hotarele branistei Manastirii Tazlau pana la Rachitis. Intre anii 1496-1497 are loc constructia bisericii de zid “Nasterea Maicii Domnului” de la Tazlau pe locul vechii biserici de lemn construita de Alexandru cel Bun, fiind una dintre cele mai monumentale ctitorii la voievodului Stefan cel Mare.

Durata de parcurgere este de 3h – 3h 30 min, cu o lungime de 7.5 km si o diferenta de nivel de 950 m. Traseul este unul de dificultate medie. De la cabana Fantanele se poate ajunge urmand marcajul triunghi galben, pana la cascada Duruitoarea.

Acest traseu din masivul Ceahlau este accesibil in orice anotimp, iar pe timpul iernii turistii trebuie sa poarte echipament montan deoarece sunt portiuni mai dificile care necesita acest lucru (sub Panaghia si sub Vf. Toaca).

Poteca urca prin padure, pe un sol argilos si se intersecteaza cu soseaua care leaga Izvorul Muntelui de Durau, dupa care urmeaza o panta mai abrupta pana la un luminis numit “Saga Fantanele”. Aici, cateva banci te invita la popas dupa care poteca se strecoara prin padure in serpentine si se termina in Poiana Fantanele unde este si Cabana Fantanele.

Imagini de pe Masivul Ceahlau: Durau – Toaca – Dochia

Cabana Fantanele este asezata intr-o poiana foarte frumosa de unde poti admira masivul Ceahlau in toata splendoarea sa, varful Toaca si Piciorul Crestaturii, un contrafot care coboara de sub Toaca. Apa de la izvoarele captate la Fantanele este foarte rece si buna si te va ajuta sa-ti refaci fortele pentru a continua traseul.

De la Cabana Fantanele poteca urca abrupt pana la cararea din padurea de brazi, dupa care strabati o curba de nivel pana la urmatorul urcus. Apoi, poteca se strecoara in partea stanga pe langa blocuri de gresie si conglomerate si in partea dreapta pe langa o vale adanca, iar de-a lungul ei treci pe langa cateva puncte de belvedere de unde poti admira Duraul si stancariile versantului.

De la ultimul luminis urmeaza un urcus format din cateva serpentine dupa care ajungi in locul “La morminte”, denumit asa datorita luptelor care s-au dus aici in al doilea razboi mondial. De aici, poteca se indreapta spre sud si urca din nou prin padure, in serpentine stranse, pana se ajunge intr-un gol de munte numit “Curmatura Arsitei”.

In acest loc poti admira un stalp de conglomerat iesit din pamant numit “Caciula Dorobantului” si care sta de veghe la capatul de nord-est al culmii muntelui Ceahlau. Tot din acest loc ti se deschide o perspectiva larga spre lacul de acumulare, culmile dimprejur si o multime de turnuri asezate pe un bloc mare de piatra.

Drumul se continua prin padure, pe o alee de  brazi si se trece peste o creasta pietroasa, apoi se coboara putin si se merge pe partea cea mai ingusta a culmii Ceahlaului. De aici, poteca strabate jnepenisul de pe platoul de unde se ridica stanca Panaghia si se continua pana langa ea.

Alaturi de Panaghia poti admira si doi colti de piatra “Acele Panaghiei”, dar si alte doua turnuri ingemanate “Pietrele lui Balanescu”. De sub Panaghia poteca ajunge imediat sub Vf Toaca si la cabana meteo. Din poteca se desprinde cararea ce urca pe Vf Toaca, de unde poti admira una din cele mai ample privelisti de pe masivul Ceahlau.

Ultima parte a traseului traverseaza platoul de pe Ceahlau prin jnepenis si ajunge la Cabana Dochia. In fata Cabanei Dochia se afla o terasa si cateva banci unde poti poposi si savura o cana de ceai fierbinte din plante aromate in timp ce privesti in jur siluetele stancilor.

Citeste si despre alte trasee turistice in Masivul Ceahlau.