Home » Obiective turistice, Parcul Natural Vanatori Neamt, Parcuri si rezervatii
, ,

Rezervaţia de zimbri şi faună carpatină „Dragoş Vodă” – Vânători-Neamţ

14 July 2017 0 Comentarii

 

Rezervaţia de zimbri şi faună carpatină „Dragoş Vodă” este situată pe o suprafaţă de circa 11.500 ha şi se află pe raza comunei Vânători-Neamţ, în apropierea lui DN15 şi a Mănăstirii Neamţ.

Fiind una dintre cele mai mari şi mai reprezentative rezervaţii din Europa, nu e de mirare că ea se află şi în topul celor mai vizitate obiective turistice din judeţul Neamţ. De altfel, această rezervaţie reverberează încă în amintirea câtorva generaţii de cine-spectatori, prin faptul că aici au fost filmate şi câteva secvenţe de vânătoare – cu zimbri „în prim-plan” – pentru superproducţiile “Fraţii Jderi” (1974) şi “Ştefan cel Mare – Vaslui 1475” (1975).

Şi, fiindcă tot am păşit pe calea rememorării prezenţei zimbrilor în cadrul acestei rezervaţii, să ne amintim mai întâi că zimbrul (Bison bonasus) este cel mai mare animal de uscat din Europa şi că – deşi a fost, secole la rând, un veritabil brand pentru Moldova – a dispărut din codrii ţării noastre încă dinainte de 1800. Apoi, urmând firul cronologic, să mai reţinem că Rezervaţia „Dragoş Vodă” a fost înfiinţată în 1968, iar primele trei exemplare de zimbri, numite de îndată Rarău, Roxana şi Raluca, au fost aduse din Polonia doi ani mai târziu.

Primele naşteri în captivitate au fost înregistrate aici în cursul anului 1974, când „bebeluşii” Roco şi Rosina s-au alăturat primei generaţii de locatari… Un nou lot de 5 zimbri caucazieni a sosit în rezervaţia de la Vânători-Neamţ în 1977, dată după care au fost efectuate mai multe împrospătări de efective, fie prin importuri, fie prin schimburi… În anul 2004, aici se mai aflau totuşi numai 4 exemplare, dar programul de repopulare a fost reluat cu intensitate şi, actualmente, în parc sunt 31 de zimbri – masculi şi femele – din care 25 sunt integraţi într-un program de creştere în semilibertate.

Aceasta este şi partea cea mai interesantă a programului de repopulare a zonei şi de revigorarea a speciei, care se desfăşoară deocamdată în partea de „grădină zoologică” a Parcului şi într-un imens ţarc de aclimatizare – cel mai mare din Europa. În suprafaţă de 180 ha, acest „ţarc” are toate datele unui spaţiu natural adecvat creşterii şi înmulţirii masivelor animale: variate forme de relief, diverse tipuri de vegetaţie, pajişti întinse, condiţii de autonomie şi lejeră libertate (deocamdată, mai sunt ajutaţi cu furaje suplimentare doar în perioada de iarnă). În curând, primii zimbri vor putea fi repuşi în libertate, ceea ce va reprezenta, desigur, o premieră senzaţională pentru România, finalizându-se astfel şi ambiţiosul proiect de reconstituire a unui habitat cu adevărat istoric: Ţinutul Zimbrului

Pe lângă această foarte spectaculoasă şi incitantă populaţie de zimbri, în rezervaţie se află – bucurându-se de condiţiile unei grădini zoologice organizate la standarde europene – şi mai toate mamiferele mari ce sunt caracteristice faunei carpatine: ursul brun, cerbul carpatin, cerbul lopătar, mistreţul, căprioara, vulpea, lupul, bursucul, pisica sălbatică, jderul, precum şi o diversitate de specii de păsări. În rezervaţie se mai găsesc şi trei iazuri – Iazul Căpriorilor, Iazul Cerbilor şi Iazul Zimbrilor -, ultimul fiind special amenajat pentru pescuit, drept care e populat cu frumoase exemplare de biban, caras, crap, şalău, ştiucă… Iată însă că vechea zicală cu „are balta peşte” trebuie reformulată aici şi din perspectiva avifaunei, iazurile din Parc fiind şi un atractiv loc de popas pentru unele specii de păsări, parte din ele fiind oaspeţi de toamnă şi iarnă.

De altfel, vizitatorii vor putea observa, desigur, şi o pitorească „lume a păsărilor”, alcătuită din peste 100 de specii. Chiar dacă multe dintre acestea sunt răpitoare, ele întregesc un univers fascinant, policrom şi polisonor, destul de puţin cunoscut nouă, celor familiarizaţi mai degrabă cu termopane şi pavimente, decât cu pajişti ori poiene invadate de gângănii, împestriţate de fluturi şi dezmierdate cu triluri… Dintre răpitoarele aflate în Parc şi protejate prin convenţii internaţionale, sunt de amintit acvila de pădure, acvila ţipătoare mică, ciuful de pădure, cucuveaua, huhurezul mare, huhurezul mic, uliul păsărar, uliul porumbar, viesparul – parte din ele reuşind să le vedem şi aici, în regim de grădină zoologică.

Tot în arealul ariei protejate pot fi întâlnite păsări care bucură oricând ochiul, precum: alunarul, ciocănitoarea neagră, cristelul de câmp, pescărelul negru, pescăruşul albastru, barza albă şi – atenţie, o specie rară – barza neagră. Fireşte, nu putem încheia fără a satisface şi interesul celor pasionaţi de vânătoare, spunându-le că în pădurile de fag şi de răşinoase, ca şi în parte dintre fâneţe, se găsesc şi câteva specii de interes cinegetic, precum cocoşul de munte şi ierunca. Dar aici, însă, puteţi doar să le admiraţi…

*

Pentru pasionaţii de drumeţie, în Parc sunt amenajate mai multe trasee turistice către atât de atractivele şi interesantele obiective culturale, religioase şi istorice, pe care în cea mai mare parte le-am evocat şi în primele noastre rânduri: Schitul Sihla – Mănăstirea Văratec, Schitul Sihla – Mănăstirea Sihăstria, locul de nevoinţă al marelui şi mult regretatului duhovnic Ilie Cleopa, Mânăstirea Agapia Veche – Mănăstirea Sihăstria, Mănăstirea Neamţ – Schitul Pocrov, situat într-o poiană de codru secular, Cetatea Neamţ – Oglinzi.

Invitându-vă la popas şi drumeţie prin acest mirific ţinut, vă lăsăm în compania unor rânduri pline de tâlc, aşternute cândva, exact acum 75 de ani, de Mihail Sadoveanu:

„Două din cele mai frumoase şi mai obişnuite excursii, încă înainte de întregirea graniţilor noastre, erau: una în valea Bistriţei, începând de la Dorna, şi alta la mănăstirile din ţinutul Neamţ.

Astăzi mijloacele de locomoţie rapidă înlesnesc vizitarea frumoaselor ctitorii Neamţ, Varatec şi Agapia într-o jumătate de zi. Călătorii trebuie să vâre în această jumătate de zi – şi fac asta cu plăcere – ora prelungită a unui prânz copios. După ce văd cu cea mai mare grabă tot ce este de văzut şi leapădă [din traseu] tot ceea ce le-ar cere o sforţare a picioarelor proprii, salută mai mult cu entuziasm decât cu regret peisagiile istorice şi schimbă într-un ceas orizontul [ajungând chiar şi până în Maramureş, astfel că] după ce automobilul a înregistrat un circuit de o mie de km [în două zile] nu-ţi mai rămâne decât o viziune convenţională şi fumurie…

…Te sfătuiesc numai pe d-ta [cititorule] să-ţi abandonezi tovarăşii şi să te întorci singur, cu bocanci şi cu toiag şi cu sacu-n spinare, ca să cercetezi pas cu pas locurile sacre, să te pui de acord cu toate şi să simţi cu bucurie cum se desfac şi cântă în tine izvoarele misterioase ale trecutului.”

Galerie foto:

 

Video:

Vezi posibilitati de cazare in Judetul Neamt

Scrie raspunsul tau!

Adauga comentariul tau mai jos, sau trackback de pe site-ul propriu. Poti deasemenea sa subscrii la comentarii via RSS.

Va rugam sa pastrati un limbaj civilizat. Fara obscenitati sau spam.

Poti folosi aceste tag-uri:
<a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>

Acest site suporta Gravatar. Pentru a avea un avatar online inregistreaza-te pe Gravatar.


  • cheap nhl jerseys
  • cheap authentic jerseys
  • wholesale jerseys