Ctitorie a lui Petru Rareș și a fiului său Ilaș, ansamblul catedralei se încadrează în rândul monumentelor de arhitectură religioasă, care în cei 500 de ani de existență s-a constituit ca un important centru cultural al zonei. Ornamentația fațadelor a fost modificată în sec. al XVII-lea. Ușile și ferestrele păstrează ancadramentele de factură gotică, în marea lor majoritate. Chenarul ușii de la intrarea în pridvor a fost conceput în stil renascentist, sub forma unui arc în acoladă. Catapeteasma, executată la începutul sec. al XIX-lea, impresionează prin bogația motivelor sculpturale. Se …

Impresionant prin măreţia şi armonia ansamblului, Masivul Ceahlău are toate datele necesare unei puternice fortăreţe naturale. Sau, după cum memorabil spunea poetul încă de acum mai bine de un secol, aspectul metaforic al unui “uriaş cu fruntea-n soare, de pază ţării noastre pus.” (G. Coşbuc)
Având o viaţă fabuloasă, cu rădăcinile în Paleolitic -cea mai veche perioadă din istoria omenirii, cunoscută şi sub numele de epoca pietrei cioplite- şi cu creştetul în veacuri de credinţă creştină, legendarul Kogaion (muntele sacru al dacilor şi templul marelui preot Zalmoxis) este un mare și …

Țarcul de aclimatizare pentru zimbri, în suprafață de 180 hectare, reprezintă un mozaic de habitate de pădure și zone deschise în care sunt amenajate diverse facilități de observare (pavilioane, pasarelă suspendată, traseu tematic, observatoare) a zimbrilor în semilibertate.
Destinația turistică Ținutul Zimbrului – Parcul Natural Vânători-Neamț a fost  inclusă în Sustainable Destinations Top 100, competiție organizată la nivel global de către Green Destinations în cooperare cu alte 10 organizații internaționale ce sunt interesate de turismul sustenabil.

„Înaltă de patruzeci de picioare, aşezată pe o temelie rotundă, potrivit tăiată, mulţi călători, ca şi mine, la întâia ocolire o vor lua de departe drept o clădire îndrăzneaţă, rămasă din străvechi vremuri, dar când te uiţi la aşezarea ei în şes, departe de mai mult de 500 de paşi de orice înălţime, când i-ai pipăit cu mâna cremenea dintr-o bucată, în crăpăturile căreia vremea a aruncat un fel de muşchi gălbui, rămâi tăcut şi mic în faţa măreţului uriaş; ai de-a face parcă cu una din stâncile scăpate din …

Centrul de Vizitare al Parcului Naţional Ceahlău de la Izvoru Muntelui este locul unde, înainte de a porni în drumeție pe Muntele Ceahlău, vizitatorii descoperă, prin tehnici interactive, secretele acestui munte străvechi. Rol de ambasador pentru vizitatorii care nu s-au decis încă să pornească pe unul din trasee spre platoul masivului, muzeul este totodată și o invitație deschisă pentru vizitatori de a reveni în zonă și a porni în drumeție pentru o experiență de neuitat.
 

Născută din capacitatea oamenilor de a percepe şi aprecia valorile culturale şi naturale, creaţia artistică populară din zona Neamţului exprimă mentalitatea şi sensibilitatea sătenilor, gustul pentru frumos şi rafinamentul artistic al acestora.
Menţinând caracterul conservator, prin norme şi canoane păstrate în conştiinţa comunităţii, sătenii au transmis din generaţie în generaţie limbajul codificat şi foarte bogat al artei populare. Simplitatea formelor şi echilibrul proporţiilor, distribuirea judicioasă a decorului, stilul geometrizant al reprezentărilor, discreţia şi armonia cromatică impresionează întotdeauna ochiul care priveşte.

Deprinse de-a lungul timpului, fiind adeseori legate de credinţă, obiceiurile cele mai adânc pătrunse în conştiinţa colectivităţii sunt respectate şi astăzi în satele nemţene. Păstrarea şi puterea obiceiurilor s-au datorat valorii lor, probată în timp, şi acceptată de întreaga comunitate. Bogăţia folclorului muzical şi coregrafic al zonei a fost subliniată de mulţi călători străini şi cărturari români. Dimitrie Cantemir observa: ”Căci moldovenii au peste o sută de jocuri felurite şi câteva aşa de meşteşugite, încât cei ce joacă parcă nici nu ating pământul şi parcă zboară în văzduh.”
Obiceiurile la sărbătorile …

Având ca generic specificul naţional şi interferenţa acestuia cu valorile europene, muzeul valorifică patrimoniul creat de artiştii plastici având rădăcini nemţene sau legături de suflet cu acest ţinut, precum C.D. Stahi, Aurel Băieşu, Lascăr Vorel, N. Milord, Clement Pompiliu, Iulia Hălăucescu, şi deţine importante selecţii din opera acestora. Fireşte, colecţiile sale cuprind şi lucrări reprezentative pentru arta maeştrilor artei româneşti: Gh. Petraşcu, Fr. Şirato, N. Tonitza, I. Ţuculescu, Corneliu Baba, Ion Jalea, Ion Irimescu ş.a.
“Sala Tapiseriilor” prezintă şi creaţiile Aureliei Vasiliu-Gheaţă, realizate într-o armonioasă tehnică de sorginte tradiţională, de numele …

 
“Atunci când zăpada se așterne peste pământ, îmi pot închipui că pășesc peste nori.”  Takayuki Ikkaku
 
 
 
 
 
 

 
“Niciodată vocile nu sunt atât de frumoase ca într-o seară de iarnă, atunci când apusul aproape că îți ascunde trupul, iar cuvintele par a se naște de nicăieri, cu o nuanță de intimitate rar întâlnită în timpul zilei.” Virginia Woolf
 
 
 
 

 
“Priviți o cascadă sau un peisaj de iarnă unde troienele stau tăcute pe crengile brazilor. Oare acestea cunosc dacă vine apusul sau zorile, dacă sunt atât de frumoase în razele strălucitoare ale astrului dimineții?” Sorin Cerin
 
 

 
 
“Octombrie e vremea când copacii revelează culori pe care le-au ascuns tot anul.” – J. M. STORM
 
 
 
 

 
 
“Dacă timpul ar fi avut frunze, ce toamnă!” Nichita STĂNESCU
 
 
 

 
“Toamna este o simfonie, artă vie, în mii de culori“  Valeria MAHOK