Sărbătoarea mărţişorului reprezintă pentru oamenii din Ţinutul Neamţului o tradiţie veche de peste 2000 de ani care se mai păstrează şi astăzi. Împreună cu mărţisorul de 1 martie se mai oferă şi flori timpurii de primăvară, cea mai reprezentativă fiind ghiocelul.

Mărţisorul este un mic obiect de podoabă legat de un snur împletit dintr-un fir alb si unul rosu, care apare în tradiţia românilor si a unor populaţii învecinate. Roşul semnifică dragostea pentru tot ce este frumos, amintind de culoarea sângelui, iar albul simbolizează sănătatea şi puritatea ghiocelului, prima floare a primăverii. Femeile si fetele primesc mărţisoare si le poartă pe durata lunii martie, ca semn al sosirii primăverii.

Cu toate că în popor sunt cunoscute mai multe poveşti legate de semnificaţia mărţişorului, acest mesager al primăverii confecţionat dintr-un fir alb şi unul roşu trebuie purtat la începutul primăverii pentru sănătate, noroc şi protecţie. De aceea, în fiecare an la începutul lunii martie românii dăruiesc şi poartă mărţişoare, celebrând astfel venirea primăverii.

În prezent, mărţisorul este purtat întreaga lună martie, după care este prins de ramurile unui pom fructifer. Se crede că acest lucru va aduce belsug în gospodăriile oamenilor. Totodată, se zice că dacă cineva îsi pune o dorință în timp ce atârnă mărţisorul de pom, aceasta se va împlini numaidecât. Din acest motiv la începutul lui aprilie, într-o mare parte din satele Ţinutului Neamţ, pomii fructiferi sunt împodobiţi de mărţisoare.