În apropierea mănăstirii Horaiţa, la câteva sute de metri, pe un drum în urcuş se află Schitul Horăicioara sau Horaiţa Veche care există acolo încă din anul 1466, după cum menţioneză înscrisul consemnat în tinda bisericii. Fiindcă schitul n-avea biserică,  la porunca voievodului Ştefan cel Mare şi Sfânt,  în anul 1480, este ridicată, prima biserică (din lemn) cu hramul Buna Vestire. După mai bine de 400 de ani, la Schit, se construieşte o biserică din piatră (1868), în care se găseşte Icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului, una dintre minuni fiind apariția izvorului din apropierea bisericii, a cărei apă se consideră a avea  proprietăţi curative. Existenţa acestuia a făcut ca, pe lângă hramul Bunei Vestiri, să fie ales un al doilea hramː Izvorul Tămăduirii, sărbătorit imediat după Paşte. Buna Vestire sau Blagoveștenia, amintind de ziua în care Arhanghelul Gavriil i-a vestit Fecioarei Maria că-l va naşte pe Iisus, se sărbătoreşte de credincioşi din cele mai vechi timpuri (de circa 1500 de ani) şi este marcată în fiecare an pe 25 martie, cu nouă luni înainte de Crăciun. Această zi, a Bunei Vestiri este și o binecuvântare pentru familie, pentru toți părinții care dau naștere copiilor. În această zi de sărbătoare, de Buna Vestire, la Horaiţa şi la Horăicioara se face slujbă mare și fiind zi de dezlegare, credincioșii sunt ospătați cu mâncăruri din pește, gătite mânăstirește.