Supranumit şi „marea dintre munţi”, poate ajunge la o suprafaţă maximă de 32,6 kmp şi la o adâncime maximă de 96 m, fiind cel mai mare lac antropic – făurit deci de mâna omului – din România. Poate înmagazina chiar şi 1250 milioane mc de apă, se întinde de obicei pe o lungime de circa 35 km, în principal pe la poalele Masivului Ceahlău, şi este singurul lac de interior din ţară pe care este serbată „Ziua Marinei”.

Lacul a luat naştere în spatele impresionantului baraj ridicat pe Bistriţa în anii 1950-1960, potrivit proiectului realizat de ing. Dimitrie Leonida. Masivitatea acestui barajul „de greutate” este subliniată nu doar de cei 127 m înălţime, 435 m lungime şi 119 m lăţime la bază ori de cei 1.652.000 mc de beton încorporaţi în masa sa, ci şi de performanţele pe care le înregistrează astfel în plan naţional şi european: este cel mai mare baraj de acest gen din ţară, al 3-lea dintre cele mai înalte baraje din România şi, de asemenea, ca înălţime, este al 9-lea baraj de greutate din Europa.
Important de reţinut e şi faptul că, în ciuda masivităţii sale, barajul nu este unul monolit, ci are corpul străbătut de kilometri de galerii, puţuri de aerisire şi nişe de vizitare, în interiorul său aflându-se şi numeroase camere, cu echipamente de urmărire, monitorizare seismică, de acţionare şi comandă.
Apa lacului ajunge la Centrala hidroelectrică de la Stejaru-Pângăraţi prin 4.655 m tunel de aducţiune, cu un diametru de 7 m, pentru „a cădea” apoi de la 90 m asupra paletelor turbinei, prin două conducte ce au diametrul mediu de 4 m.
Fauna lacului este alcătuită din mreană, clean, lostriţă, scobar, moioagă, babuşcă, păstrăv indigen, păstrăv de lac şi păstrăv curcubeu, oblet, porcuşor, plătică. La Potoci există amenajată şi o crescătorie de păstrăv.
In zonă există numeroase posibilităţi de cazare şi de agrement nautic, turiştii putându-se bucura de plimbări cu barca, cu hidrobicicleta sau cu vaporaşul. De altfel, este singurul lac din Moldova unde se pot practica sporturi nautice, de la schi la scufundări.