Sărbătoarea creștină a Sfinților 40 de Mucenici deschide ciclul sărbătorilor de primăvară, presărate cu numeroase obiceiuri. În credința populară se spune că în ziua Mucenicilor se trasează hotarul dintre iarnă şi vară, dintre zilele aprige ale Dochiei şi cele călduroase ale Moşilor.

Tradiția mai spune că Baba Dochia moare și se transformă în stană de piatră în ziua de Mucenici, iar Moșii sunt jertfiţi şi transformaţi în cenuşă pe rugul funerar, pentru dreapta lor credinţă.

Sfinții 40 de Mucenici, prăznuiți de Biserica Ortodoxă, erau soldați creștini care au trăit în vremea împaratului roman Licinius (308-324), prigonitor al creștinilor. Refuzând să se închine idolilor, mucenicii au fost întemnițați timp de opt zile și bătuți cu pietre, apoi Agricola, guvernatorul Armeniei, i-a condamnat la moarte prin înghețare, în lacul Sevastiei. În acele momente, datorită dreptei lor credințe și rugăciunilor fierbinți, s-au petrecut mari minuni: apa lacului s-a încălzit, gheața s-a topit și 40 de cununi strălucitoare s-au pogorât asupra mucenicilor. Abia după alte suplicii crunte, toți martirii au trecut la cele veșnice, iar de atunci creștinii îi pomenesc în fiecare an și obișnuiesc să mănânce „sfințișori” copți sau fierți.

În zona Moldovei, gospodinele pregătesc „mucenici” delicioși din aluat, în forma cifrei opt, copți în cuptor, apoi trecuți prin miere și nucă măcinată, din abundență. Conform obiceiului popular, mucenicii se împart la rude, vecini, oameni sărmani, pentru pomenirea celor morţi, dar şi pentru belşugul viitoarelor recolte.

Bătrânii spun că, dacă de Ziua Mucenicilor plouă, atunci va ploua şi de Paşti, dacă tună, vara va fi numai bună pentru culturile agricole, iar dacă noaptea va fi geroasă, atunci toamna va fi lungă.

Galerie foto: