Arhitectura populară reprezintă un nesfârșit proces cumulativ de cunoștințe și experiențe, datorită unei inepuizabile forțe creatoare a meșterilor populari și a localnicilor.

În ceea ce privește arhitectura zonei Neamț, atenția cercetătorilor și scriitorilor a fost atrasă îndeosebi de mulțimea și frumusețea monumentelor istorice, de pe aceste meleaguri, bogate în fapte și legende.

Dezvoltată într-o zonă puternic împădurită, arhitectura tradițională nemțeană se înscrie în cunoscuta arhitectură a lemnului, care a impus păstrarea unor trăsături străvechi, până aproape de zilele noastre: sistemele de construcție, elementele definitorii ale locuinței și formele arhaice ale acareturilor. Dacă în tehnicile vechi de împodobire a construcțiilor, prin cioplire și crestare, zona Neamț nu s-a evidențiat prea mult, în domeniul dezvoltării traforurilor a excelat. Nicăieri ca aici, tehnica de înfrumusețare prin decupare a scândurei, nu a cunoscut o mai mare amploare, datorită puternicei dezvoltări a meșteșugurilor de prelucrare a lemnului, dar și a preferinței locuitorilor. Iscusiții meșteri lemnari au tăiat în lemn o bogată gamă ornamentală, repartizată pe toate elementele structurale vizibile, creând particularități locale foarte interesante. Dantelăria în lemn, într-o unduitoare varietate de motive și compoziții ornamentale își găsește locul, în proporții mai reduse, și la construcțiile noi, continuând specificul arhitecturii tradiționale.

Arhitectura populară din zona Neamț se evidențiază prin două trăsături importante: păstrarea multor forme de tip vechi și tradiționale și crearea unor stiluri evolutive ale decorului arhitectonic. Aceste stiluri se împart în trei categorii: cel vechi al ciopliturilor și crestăturilor sumare, cel tradițional, al traforurilor bogate și cel nou, al revenirii la tehnicile vechi de crestare și sculptare a lemnului, dar în forme și proporții deosebite.

Toată evoluția arhitecturii populare din zona Neamț demonstrează uriașul potențial al oamenilor, de adaptare la condițiile geografice și istorice specifice. Ei au înscris, pe toate construcțiile, cu măiestrie și talent, atât frumusețile naturii înconjurătoare, cât și înălțătoarele lor gânduri și sentimente, aducând o prețioasă contribuție la îmbogățirea tezaurului național de arhitectură populară.

„Arhitectura este imaginea cea mai perfectă a armoniei unitare în care simbolul și utilul, totul și amănuntul, materia și concepția, omul și proporția, sufletul și ritmul se regăsesc în armonie”, Gh. M. Cantacuzino

 Sursă documentare: „Arhitectură populară din zona Neamț”, Elena FLORESCU

Foto credit: Ținutul Zimbrului-ecoturism în Neamț