„Zona monahală Vânători-Neamț care cuprinde în mare parte aria protejată a Parcului Vânători-Neamț, respectiv comunele Vânători-Neamț și comuna Agapia adăpostește frumuseți naturale deosebite care îndeamnă sufletul omului la contemplație și la urcuș duhovnicesc” spunea părintele stareț Mihail Daniliuc de la Schitul Vovidenia din Neamț când a fost invitat la Palatul Parlamentului, în urmă cu doi ani, la expoziția-eveniment „Peisajul cultural-monahal Vânători-Neamț”

Și tot părintele ne spune că pelerinii vin la mănăstirile din Neamț în căutarea legăturii firești și necesare cu Dumnezeu, dobândesc aici liniștea pe care o caută și care îi așează pe o cale a lor. De multe ori cei care vin cu credință la sfintele mănăstiri din Neamț, pleacă spre casele lor mai luminoși, cu mai multă speranță și găsind mai ușor soluții la problemele care îi apasă.

Mănăstirile seculare de la Neamț sunt recunoscute atât în țară, cât și peste hotare, celebra Mănăstire Neamț, apoi Mănăstirile Bistrița, Agapia, Văratec, Secu, Sihăstria sunt doar câteva dintre așezămintele monahale care, prin vechimea lor, scriu una dintre cele mai frumoase pagini de istorie, spiritualitate și cultură românească.

Mănăstirea Neamț, ce datează din anul 1210, nu numai că este cel mai vechi așezământ monahal din Moldova, dar este mai veche decât însuși statul feudal Moldova. În acele vremuri, la Mănăstirea Neamţ exista o biserică din lemn, apoi, pe timpul Sfântului Paisie Velicikovschi era centrul pentru Ortodoxia Europeană unde s-a tradus Filocalia din greacă în slavonă și care a influențat scriitori ruși ca Dostoievschi și Tolstoi. În 1808, Veniamin Costachi a înființat prima tipografie de carte. Mănăstirea Neamț este faimoasă și pentru biblioteca care conține peste 18.000 de manuscrise scrise în slavonă, greacă și română.

Toate mănăstirile din zonă se află într-un parc natural cu o suprafață de peste 30 de mii de hectare, dintre care 26 de mii sunt păduri și în care trăiesc 41 specii de mamifere, 103 specii de păsări și șapte specii de pești. Peste un sfert din speciile de plante din România se regăsesc aici, în Parcul Natural Vânători- Neamț, al treilea cel mai vizitat parc din România, după cel de la Bucegi și Apuseni. În zonă vin anual cam 200.000 de vizitatori.

De altfel, Zona Romsilva – Parcul Natural Vânători-Neamț este una cu totul specială și a fost inclusă în anul 2021 pe lista indicativă pentru patrimoniul UNESCO al României, iar ceea ce a fost determinant în constituirea unui posibil element de patrimoniu este combinația dintre religie, istorie și cultură pe care acest loc o integrează perfect în cadrul natural. Locului i se mai spune și Athosul României, spațiul ideal pentru existența unor așezări monastice. În jur de o mie de călugări și maici viețuiesc în cele șase mănăstiri și 10 schituri aflate în zonă, iar satele monahale de la Văratec și Agapia reprezintă împreună cea mai mare așezare monastică ortodoxă din întreaga lume. Prezența timp de sute de ani a comunităților de maici și de călugări în aceste locuri a însemnat de fapt și o interacțiune foarte specială cu peisajul din jur și un model de conservare a lui, o economie dedicată nevoilor comunității, un model de economie sustenabilă și de rezistență.

Urmăriți întregul reportaj realizat de Irina Păcurariu la TVR1 care ne prezintă Peisajul cultural monahal Vânători – Neamţ:

Tot în zonă se află și Grădina Zoologică de la Vânători-Neamț, unicat în România, fiind singura grădină zoologică din mediul rural, aflată la mare distanță de aglomerațiile urbane. Șase zimbri pot fi vizitați în grădină, alți șase pot fi văzuți în semilibertate și aproximativ 60 de zimbri hălăduie în libertate, în perimetrul Parcului Natural Vânători-Neamț.