Pe Vasile Neamțu îl vom găsi în atelierul său de tâmplărie și dulgherie din satul Nemțișor, comuna Vânători, județul Neamț, dacă nu cumva e plecat, ca invitat, la vreun festival, la vreo tabără de creație, ori la vreun târg de profil.
           Împreună cu soția, femeie harnică și gospodină, adună de prin păduri lemne strâmbe și, lăsându-și amprenta pe îmbinarea lemnelor strâmbe, le aduce la forma unor lucruri năstruşnice şi folositoare printr-un meşteşug nou, care le dă amândurora un nou impuls spre lume, sete şi drag de viaţă.  Este membru …

Meșterul popular Ionela Lungu, de meserie inginer, este  membru fondator al Asociației Meșterilor Populari din Ținutul Neamț, membră a Asociației Meșterilor Populari din Moldova cu sediul la Iași și a Asociației Naționale a Creatorilor Populari din România.
Am întâlnit-o la atelierul ei de la poalele Cetății Neamț, înconjurată de personajele haioase din povestirile lui Ion Creangă, lucrând cu ața la o scenă din Pupăza din tei pe un păretar din pânză de sac. Cu un talent nativ, moștenit de la părinții și bunicii ei, născută la Tulcea, Ionela a ajuns, prin …

 În anul 1979, au fost deschise pentru prima dată porţile Muzeului “Vasile Găman”, din satul Lunca, comuna Vânători, județul Neamț. Muzeul reprezintă o casă tradiţională specifică acestor locuri. Îndrăgostit de tot ce înseamnă artă populară, pasiunea l-a îndemnat pe Vasile Găman să colecţioneze obiecte rare, care punctează istoria.
Vasile Găman nu este numai un colecționar, ci și un priceput sculptor.             Sculptează în lemn de-o viaţă, mărturie fiind poarta de la intrarea casei-muzeu în care sunt încrustate portretele lui Burebista, Decebal, Traian, Ştefan cel Mare şi Mihai Viteazul. „În sculptură am încercat să relatez …

În Ţinutul Neamţului se păstrează şi astăzi un repertoriu bogat de tradiţii şi obiceiuri impresionant prin varietatea lui. Turiṣtii care vin aici au ocazia să cunoască interesantele ṣi frumoasele tradiṭii populare ale satelor din Ţinutul Neamṭului. O frumoasă expoziṭie de obiecte reprezentative pentru tehnica populară a acestor locuri se găseṣte în colecṭiile particulare ale meṣterilor populari nemṭeni. Obiectele lucrate manual de aceṣtia sunt mărturii vii ale ingeniozităṭii ṣi îndemânării lor.
Prin lucrăriile lor meṣterii nemṭeni aduc o preṭioasă contribuṭie la îmbogăṭirea artei populare româneṣti. Bogăṭia lor spirituală o regăsim în forme …

Meşterul popular Brânzucă Maria din comuna Ceahlău sat Podiş se numără printre ceilalţi meşteri din Ţinutul Neamţului care păstrează şi duc mai departe tradiţiile satului nemţean. Născută în anul 1938 aceasta s-a ocupat întreaga viaţă de meşteşugul ţesutului şi cusutului, dar şi de colecţionarea costumelor populare autentice.
Prin confecţionarea textilelor de casă şi a ţesăturilor pentru îmbrăcăminte Brânzucă Maria a reuşit să pună în evidenţă talentul şi sensibilitatea pentru frumos a locuitorilor din Ţinutul Neamţ. Alături de costumele vechi păstrate la loc de cinste în camera mare, aceasta readuce în actualitate …

În Ţinutul Neamţului se păstrează şi în prezent un repertoriu bogat de tradiţii şi obiceiuri impresionant prin varietatea lui. Fiecare detaliu al meşteşugurilor păstrate reflectă istoria şi moştenirea culturală a acestei zone, fiind în acelaşi timp îndeletniciri unice care au fost transmise de la o generaţie la alta. Creaţiile meşterilor populari din ziua de astăzi continuă parţial tradiţia strămoşească, ele reprezentând o punte de legătură între trecut şi viitor.
Transmis din generaţie în generaţie obiceiurile tradiţionale erau strict respectate asigurând buna rânduială a lucrurilor din cadrul comunităţii. Obiceiurile tradiţionale sunt împărţite …

Cecilia Hăisan a absolvit Şcoala Populară de Arte din Piatra Neamţ, la clasa Doinei Daşchievici, iar cariera ei artistică se împleteşte cu cea de educator şi mentor al copiilor. Încurajată de artista Daşchievici a învăţat meşteşugul icoanelor pe sticlă continuând astfel tradiţia unui gen al artei populare practicat aproape exclusiv în Transilvania. Acest meşteşug a pătruns la noi în ţară prin Mănăstirea Nicula, icoanele fiind pictate pe dosul sticlei cu un desen naiv, dar foarte sugestiv caracterizate printr-o compoziţie simplă şi clară, fără proporţii anatomice şi de perspectivă, dar echilibrată …

În comuna Ştefan cel Mare din judeţul Neamţ meşterul popular Ciocârlan Vasile duce mai departe meşteşugul măştilor. Acesta confecţionează cu ingeniozitatea unui creator şi simţ ironic pronunţat o varietate de măşti, încercând astfel să ia o atitudine critică prin expresivitatea artistică a lucrărilor sale. Meşteşugul măştilor este o îndeletnicire pe care meşterul a dobândit-o în timp studiind tradiţiile, obiceiurile şi ritualurile tradiţionale de sărbători.
Meşterul popular Ciocârlan Vasile realizează măşti care îmbracă o diversitate uluitoare de forme, creând prin efectul lor o lume fantastică, de un pitoresc aparte. Acestea se remarcă …

Ciocârlan Elena din comuna Ştefan cel Mare, sat Şerbeşti este unul din meşterii populari care şi-a amenajat la ea acasă cu multă pasiune un atelier propriu pentru a crea obiectele de artă populară. De aproape şase ani aceasta a învăţat meşteşugul lucrului cu cânepa dând astfel viaţă unor obiecte artizanale deosebit de frumoase.
Deşi acest meşteşug a fost practicat de multe dintre femeile de la sat, cu timpul, prea puţine au mai păstrat ştiinţa nodurilor şi a împletitului sforii de cânepă. Aparent uşor de realizat, aceste împletituri din sfoară de cânepă …

Meşterul Vasile Găman s-a născut  în anul 1936, în satul Lunca, comuna Vînători-Neamt, unde domiciliază si în prezent. A absolvit  scola de Artă si Meserii din Tîrgu Neamt, în 1954, iar mestesugurile practicate sunt: sculptură în lemn, tâmplărie si dulgherie. Dedicându-se în totalitate lucrului în lemn şi colecţionării de obiecte şi unelte care amintesc de viaţa satului românesc, meşterul a reuşit prin munca sa de o viaţă să expună lucrările sale şi colecţia într-o casă-muzeu.
În cei 40 de ani de muncă, Vasile Găman s-a dedicat în totalitate sculpturii, iar talentul …

Vasile Neamţu din comuna Vânători, sat Nemţişor este unul din meşterii populari care şi-a amenajat la el acasă cu multă pasiune un atelier propriu, dotat cu uneltele tradiţionale necesare pentru a crea obiectele de artă populară. Meşterul popular Vasile Neamţu a moştenit meşteşugul cioplitului în lemn din familie dar a şi lucrat tâmplărie şi dulgherie în tinereţe.
Tot în locuinţa sa şi-a expus asemenea unui muzeu şi obiectele de artă populară vechi colecţionate din satul Nemţişor şi reprezentative pentru tradiţiile şi meşteşugurile de aici. Astfel, cu multă migală şi dibăcie meşterul …

Unul din mesterii populari din judetul Neamt care duce mai departe frumusetea si simbolul sarbatorii de Anul Nou este Ion Albu din Timisesti. Conform traditiei populare a judetului Neamt sarbatoarea Anului Nou este cel mai important ciclu sarbatoresc popular traditional, cel mai bogat si colorat prilej de manifestari folclorice.
Obiceiul de a intampina cu mare bucurie venirea anului nou, de a-l intampina cu urari, daruri, petreceri, cantece si jocuri se mosteneste in aceasta zona din mosi stramosi. Esenta acestei sarbatori la romani este bucuria si increderea cu care omul intampina trecerea …

In comuna Baltatesti din judetul Neamt mestesugul tesutului este dus mai departe de catre mesterul popular Maria Mihalachi. Judetul Neamt se mandreste cu o bogatie de traditii in arta populara, dar si cu dorinta oamenilor de a le pastra. Unul din mestesugurile cele mai cunoscute in zona Neamtului este mestesugul tesutului.
Acest mestesug constituie o arta de veche traditie la Neamt care s-a raspindit si datorita obiceiului conform careia mireasa trebuia sa ofere drept zestre covoare tesute cu mana ei. Astfel, confectionarea obiectelor prin tehnica tesutului a aparut in conditiile casnice …

Ionela Lungu este un mester popular din Humulesti (sat de la marginea orasului Targu Neamt, judetul Neamt) care cu multa migala si imaginatie a reusit sa dea viata unui bot de huma din malurile Ozanei, realizand astfel personajele haioase din lumea lui Creanga. Locuind in apropierea casei in care a copilarit marele scriitor roman Ion Creanga si fiind pasionata de povestile lui, aceasta se inspira din geniala opera si confectioneaza  figurine unicat care intruchipeaza pe tusa Marioara, Pacala, Mos Nechifor Cotcarul, Mos Ion Roata, Danila Prepeleac etc.
Figurinele sunt modelate din …

Comuna Sabaoani este cea mai mare asezare rurala din judetul Neamt si una din cele mai vechi si mai mari comunitati catolice din Moldova, reprezentand centrul de greutate al acesteia. Cu o populatie de peste 11.000 de locuitori, comuna Sabaoani este situata in nord-estul judetului Neamt, la 8 km departare spre nord de orasul Roman.
In aceasta vatra plina de istorie se pastreaza si inca se mai folosesc si astazi tehnicile mestesugurilor traditionale pentru realizarea obiectelor taranesti folosite in gospodarii. Aici, cel mai des intalnit mestesug este cel al torsului si …