Pârtia de schi (lungime de 965 de metri, diferenţă de nivel, cca 260 de metri, lăţime minimă 20 de metri), alături de pârtia de tubing şi snowboard (care au aproximativ aceleaşi date tehnice) constituie o parte din Complexul de Agrement de pe dealul Cozla, principalul punct de atracţie pe timpul iernii pentru nemţeni şi pentru turiştii care ne vizitează oraşul.
Accesul la pârtii cu maşina nu este dificil. Odată ajunşi pe strada Ştefan cel Mare, ocolim Parcul zoologic, pe strada Ion Creangă, spre Colibele Haiducilor. Drumul urcă până …

         Muzeul de Istorie și Arheologie Piatra-Neamț a fost înființat în anul 1934 de către Constantin Mătasă, primind titulatura de Muzeul Regional de Arheologie. După anul 1960, s-a numit Muzeul Arheologic Piatra Neamț, ca mai apoi din anul 1970, să se numească Muzeul Județean de Istorie Piatra Neamț, din anul 1978, Muzeul de Istorie Piatra Neamț, iar din anul 1991, Muzeul de Istorie și Arheologie Piatra Neamț titulatură care reflectă specificul real al muzeului. Expoziția permanentă a muzeului, a doua realizare de acest gen din România de …

           Muzeul de Istorie și Etnografie Târgu Neamț îşi are sorgintea într-o primă Expoziţie muzeală organizată la şcoala nr. 2 din oraş, în anul 1940, cu un titlul Muzeul Cetăţii Neamţ.  În anul 1957, la împlinirea a 500 de ani de la urcarea pe tronul Moldovei a lui Ştefan cel Mare, existau deja Muzeul Cetăţii Neamţ şi Muzeul raional Ştefan cel Mare Târgu Neamţ, care se vor reorganiza în următorii ani (1978) în localul fostei Şcoli Domneşti, unde funcţionează şi astăzi, ca Muzeu de istorie şi etnografie  …

           Situată la aproximativ 8 km de municipiul Piatra-Neamţ, în comuna Alexandru cel Bun, pe DN15 Piatra Neamţ – Bicaz, Mănăstirea Bistriţa dăinuieşte de peste şase secole între culmile împădurite ale obcinei Căpriana, ale dealului Cetăţuia, ale muntelui Simon şi ale platoului Petru Rareş. Între vetrele de credinţă ortodoxă şi de cultură românească ce înnobilează trecutul neamului nostru, Mănăstirea Bistriţa – cu hramul Adormirea Maicii Domnului, se numără printre cele mai vechi ctitorii voievodale din România. Primul ctitor al acestei mănăstiri este considerat Petru I Musat, domn al …

           Mănăstirea Buhalnița se află în comuna Hangu, cam la 50 de km de municipiul Piatra Neamţ, pe DN 15, după ce trecem de oraşul Bicaz, spre Vatra Dornei. Lăcaș de cult, mănăstirea Buhalnița are două hramuri: cel al Intrării în Biserică a Maicii Domnului și cel al Sfântului Ioan cel Nou de la Suceava şi este ctitoria domnitorului Miron Barnovschi (1626 -1629 şi 1633). Un alt lăcaș care a existat înainte, este atestat din anul 1458, ridicat de  Ştefan cel Mare, dăruit fiind Mănăstirii Neamțului. Probabil că acesta era în …

          Mănăstirea Almaş este zidită pe locul unei mai vechi aşezări monahale datând din secolul al XV-lea, într-o poiană, pe valea pârâului Almaş, descris în scrierile sale de Calistrat Hogaş. Se află la o distanţă de circa 12 kilometri de municipiul Piatra Neamţ, în direcţia Târgu Neamţ,.
Ctitorii acestui aşezământ monahal sunt Vasile si Maria Almaş, ciobani din Ţara Haţegului. În anul 1659, fiind ajutat de răzeşi, Vasile Almaş, construieşte un paraclis din lemn, închinat Sfântului Nicolae, în care au fost instalate icoanele mari şi iconostasul de …

Biserica Sfântul Dumitru din Sarata (com. Dobreni) este unul dintre obiectivele turistice pe care nu ar trebui să-l ratați când vă aflați în județul nostru.
Pe locul pe care se află astăzi satul, existau păduri mari împânzite de izvoare de apă sărată (slatine, cum le spun localnicii) de unde îşi trage numele aşezarea. Având în vedere vechimea sa, fiind construit în 1752, lăcaşul de lemn care slujeşte micii comunităţi de la Sărata este unul dintre cele mai bine conservate. Iniţial, biserica a purtat hramul „Intrarea Maicii Domnului în Biserică“, pentru ca mai târziu, …

Situată în inima orașului Roznov și înconjurată de parcul dendrologic, biserica parohială cu hramul „Sf. Nicolae” este o adevărată bijuterie arhitectonică. Ctitorul, colonelul Gheorghe Ruset Roznovanu, renumit om politic al vremii, a hotărât împreună cu familia sa, ridicarea acestei biserici în amintirea fiului său, trecut în neființă la vârsta de 20 de ani.
Orientarea și punctul așezării temeliei bisericii au fost făcute după recomandările date de P.S. Melchisedec Stefănescu, Episcop de Roman, însă lăcașul preia elemente specifice arhitecturii bisericilor rusești, cu pereți de piatră sub forma unei cruci cu brațele egale …

Catedrala episcopală “Sfânta Parascheva” din Roman
Catedrala episcopală “Sfânta Parascheva” din Roman, timp de veacuri sediul Episcopiei Romanului, înălțată din anul 2009 la rangul de Arhiepiscopie a Romanului și Bacăului, a fost construită la jumătatea secolului al XVI-lea de Petru Rareș după modelul Putnei şi al Neamţului. Domnitorul a construit-o pe locul unei biserici cu același hram ridicată de Alexandru cel Bun, prin anul 1406, pentru a adăposti osemintele unei soții a voievodului. Acesta este motivul pentru care a devenit reședință episcopală încă de atunci. Amintim că pe vremea lui Rareș era episcop …

Acest muzeu este un punct de interes deosebit pentru vizitatorii lăcașului oferind importante mărturii despre activitatea religioasă a trăitorilor la mănăstire, precum și despre evoluția istorică a meleagurilor moldovene în contextul regional. Daniile cu care au înzestrat mănăstirea diferiți voievozi au făcut posibilă dezvoltarea acesteia într-un puternic centru cultural și spiritual, în perioada medievală, chiar până în epoca modernă. Aici a funcționat o școală de caligrafi și copiști și o tipografie care au furnizat opere remarcabile bibliotecii mănăstirești, ce astăzi cuprinde peste 18000 de volume, precum și altor muzee importante …

La Văleni există una dintre cele mai vechi şi trainice biserici de lemn din Moldova, ridicată în mijloc de pădure deasă, în timpul domniei lui Petru Rareș, pe la anul 1538. A fost refăcută de Alexandru Lăpușneanu și apoi de Ieremia Movilă. Aparținând inițial schitului Văleni, schit ce a devenit mai apoi mănăstire de maici, înrudită cu Moldovița și Sucevița, biserica a fost construită din bârne de stejar pe o fundaţie de piatră, cu acoperişul de şindrilă ca o gigantică umbrelă care apără de intemperii acest monument de arhitectură moldavă. …

              Clădirea ce adăpostește Muzeul Mihail Sadoveanu din Vânători, aflată în imediata apropiere a Schitului Vovidenia, a avut inițial destinația de Palat Arhieresc, fiind ridicată în 1937, prin grija mitropolitului de la acea vreme, Visarion Puiu. Din 1944 casa este cedată marelui scriitor, care era deosebit de încântat de aceste locuri și care o va folosi ca reședință de vară.
Cu ajutorul familiei, în această casă a fost amenajat un muzeu unde, pe lângă obiectele personale ale scriitorului, sunt expuse lucrări ale acestuia. Biblioteca conține …

Nu numai pentru localnici dar și pentru turiștii care ne vizitează, propunem o “preumblare” pe vechile străzi ale municipiului, care poate fi făcută la un sfârșit de săptămână, pentru a trece în revistă casele din patrimoniul național aflate pe lista monumentelor istorice, începând cu casa celui care a scris “O preumblare prin munți”.
Casa memorială Calistrat Hogaş, aflată  în centrul municipiului Piatra Neamț, pe strada Calistrat Hogaș, la nr.1, este construită în anul 1885. A fost donată statului în anul 1967, pentru a deveni muzeu. Mai multe lucruri veți afla vizitând-o. Custodele …

      Schiturile, ridicate de către călugări – pustnici, iubitori de liniște, nevoiți să-și facă chilii, ori mici paraclise pentru rugăciune, adeseori în locuri izolate și greu de pătruns, uneori printre stânci uriașe, departe de vrăjmași și incendiatori,reprezintă o parte importantă a așezămintelor monahale care au rezistat vicisitudinilor vremii, devenind lăcașuri în jurul cărora s-a dezvoltat viața religioasă a locurilor în care, cu sute de ani în urmă, s-au fost așezate.
Astfel de schituri, ivite mai întâi ca sihăstrii, se află în jurul masivului Ceahlău, Muntele Athos al românilor, unele dintre ele, …

         La numai câțiva kilometri de șoseaua dintre Piatra și Târgu Neamț, după ce treci de satul Gârcina , apoi de Cuejdiu spre Cracăul Negru, cu pasul, printre culorile pădurii de foioase, poți  ajunge la Lacul Cuejdel din undele căruia se văd ieșind ca niște sulițe sute de cioturi de copaci uscați, amintind de Lacu Roșu. Nu de mult, pădurea care era pe aceste meleaguri, a fost acoperită acum de ape. Lacul, care se mai numește Lacul Crucii din cauza formei sale, are o suprafață de circa 150 de …