Biserica de lemn din Galu este situată în cimitirul satului şi poartă hramul “Sfântul Gheorghe”. Aceasta datează din anul 1918 conform unei însemnări pe care o găsim deasupra pridvorului, dar o notă de pe o Evanghelie tipărită la Bucureşti menţionează că aceasta “… a fost dăruită… la biserica din satul Galu… anul 1780, noiembrie 8“. Astfel, există mai multe ipoteze şi anume biserica ar fi mai veche decât se crede şi în anul 1818 a avut loc o reparaţie sau actuala biserică s-ar fi construit pe locul unui lăcaş mai …

În satul Mădei, din comuna Borca s-a deschis Muzeul Etnografic „Strămoşii“ un loc dedicat tradiţiilor strămoşeşti de pe Valea Bistriţei. Muzeul prin colecţia pe care o prezintă este o mărturie a respectului tinerilor de astăzi faţă de părinţii şi de bunicii lor. Pot fi admirate aici de la ţesături caracteristice interiorului tradiţional al casei țărăneşti, costumul popular specific zonei, meşteri şi creatori populari ale căror produse se bucură de o binemeritată faimă, până la datini şi obiceiuri legate de sărbătorile tradiţionale care se disting prin originalitate.
Muzeul s-a înfiinţat la iniţiativa …

În judeţul Neamţ sunt două Muzee de Ştiinţe ale Naturii care prin expoziţiile permanente oferă iubitorilor naturii specii comune şi rare, reprezentative pentru flora şi fauna din ţinutul Neamţ, precum şi modul de formare şi evoluţie geomorfologică a acesteia. Astfel, aceste muzee sunt un punct de atracţie şi de interes pentru turiştii care vin în Neamţ. Vizitează aceste locaţii şi fă o călătorie imaginară în flora şi fauna caracteristică acestei zone.
Muzeul de Ştiinţele Naturii din Piatra Neamţ a fost înfiinţat în anul 1960 şi  expoziţia permanentă este concepută sub forma …

Peştera Sfintei Teodora de la Sihla este în codrii sălbatici ai Neamţului din comuna Vânători şi în apropierea mănăstirilor Neamţ, Secu şi Sihăstria. Până la peşteră se poate ajunge atât cu maşina cât şi pe jos, pe traseele marcate din Parcul Natural Vântori. Primul drum de maşină porneşte din Piatra Neamţ, trece pe la Mănăstirea Agapia, apoi prin pădure, pe un drum forestier, urcă spre Schitul Sihla. Cel de-al doilea drum porneşte din Târgu Neamţ, pe lângă Mănăstirea Neamţ şi Mănăstirea Secu, până în Mănăstirea Sihăstria, de unde un drum …

Meşterul Vasile Găman s-a născut  în anul 1936, în satul Lunca, comuna Vînători-Neamt, unde domiciliază si în prezent. A absolvit  scola de Artă si Meserii din Tîrgu Neamt, în 1954, iar mestesugurile practicate sunt: sculptură în lemn, tâmplărie si dulgherie. Dedicându-se în totalitate lucrului în lemn şi colecţionării de obiecte şi unelte care amintesc de viaţa satului românesc, meşterul a reuşit prin munca sa de o viaţă să expună lucrările sale şi colecţia într-o casă-muzeu.
În cei 40 de ani de muncă, Vasile Găman s-a dedicat în totalitate sculpturii, iar talentul …

Mănăstirile de pe Valea Bistritei sunt cunoscute pentru vechimea, echilibrul şi semnificaţia lor spirituală, care dovedesc mărturiile vii ale statorniciei, credinţei şi priceperii oamenilor care au locuit în această zonă. Aceste obiective culturale şi religioase sunt adevărate comori ale neamului românesc care încă mai  păstrează trăsăturile constructive ale epocii în care au fost ridicate şi evocă existenţa zbuciumată a creatorilor lor.
Astfel, turiştii care ajung în Piatra Neamţ pot să facă o călătorie pe valea Bistriţei unde pot vizita cele trei mănătiri care au dus mai departe credinţa pe aceste meleaguri.
Mănăstirea …

Judeţul Neamţ impresionează prin pitorescul cadrului natural deosebit cu peisaje de-a dreptul fascinante care în timp au fost declarate arii naturale protejate. Şapte dintre aceste arii pe care o natură dinamică le-a creat aici au statutul de Monumente ale naturii. Interesante şi deosebit de spectaculoase acestea sunt:
Cascada Duruitoarea (în cadrul Parcului Naţional Ceahlău) este situată în Masivul Ceahlău, în punctul numit Duruitoarea aflat la o altitudine de 1.270 m. Cascada s-a format pe Pârâul Rupturii care izvorăşte din golul alpin şi se varsă în Valea Schitului şi apoi in Lacul …

Pe valea pârâului Secu s-au întemeiat de-a lungul timpului mai multe aşezăminte monahale la care vin an de an în pelerinaj mii de credincioşi. Drumul care duce spre aceste minunate lăcaşe de cult trece peste Ozana şi pătrunde spre apus, pe valea pârâului Secu. De aici, după aproximativ 4 km de urcuş domol, pe lângă stânci şi codri bătrâni, apare în cale Mănăstirea Secu.
Apoi, pe firul pârâului drumul se îndreaptă spre sud printre stânci de gresie şi tufe de arini până când valea devine tot mai îngustă şi singuratică. După …

Toate obiectivele culturale şi religioase, cadrul natural deosebit şi bogăţia tradiţiilor populare, fac din zona Roznovului a adevărată atracţie turistică. Turiştii pot vizita aici pe lângă aceste obiective şi satul nemţeam purtător de valori spirituale autentice şi păstrător al tradiţiilor neamului.
Biserica Sf Nicolae din Roznov – aşezată în Parcul Roznov, Biserica “Sf Nicolae” a fost construită la sfârşitul secolului al XIX lea de renumitul proprietar şi om politic, colonelul Gheorghe Ruset Roznovanu în amintirea fiului său, Alexandru, care a murit la 20 de ani, de pneumonie. Clădirea bisericii frapează prin …

Parcul Natural Vânători Neamţ este situat în nord-estul României, pe versantul estic al Munţilor Stânişoarei şi Subcarpaţii Neamţului, în nordul judeţului Neamţ şi se întinde pe raza comunelor Crăcăoani, Agapia, Vânători Neamţ, a oraşului Târgul Neamţ şi a staţiunilor Bălţăteşti şi Oglinzi.
Declarat ca arie naturală protejată încă din anul 1998, parcul îşi aşteaptă în fiecare an turiştii cu o diversitate de valori naturale, culturale si istorice. Fauna parcului cuprinde o serie de specii rare sau pe cale de dispariţie, iar flora cuprinde elemente naturale deosebite, peste 50 dintre ele fiind …

Pe raza comunei Pângăraţi, pe malul stâng al pârâului cu acelaşi nume se întinde pe o suprafaţă de 1,5 ha “Rezervaţia de Tisă”, una din cele trei rezervaţii de acest fel din ţară.
Rezervaţia cuprinde exemplare de tisă Taxus baccata, cu vârste de peste 80 de ani care se amestecă cu exemplare de pin, molid, ienupăr, fag şi carpen.
Declarată iniţial arie de interes local prin Hotărârea Consiliului Judeţean Neamţ nr. 15 din 23.12.1994 şi ulterior arie naturală protejată de interes naţional prin Legea nr. 5 din 06.03.2000, rezervaţia de tisă de …

Meşterul popular Neculai Popa a reuşit de-a lungul vieţii să ne transmită dragostea sa faţă de valorile tradiţionale ale culturii şi spiritualităţii neamului nostru.  A fost un artist desăvârşit şi un colecţionar pasionat de artă populară autentică şi de obiecte folclorice, pe care le putem admira în muzeul înfiinţat în anii şaptezeci în gospodăria sa din Târpeşti.  Aici, Neculai Popa readuce în lumină Târpeştii de altădată prin tradiţiile ocazionate de şezători şi clăci, baluri şi jocuri populare din zile de rând şi sărbători, plecarea recruţilor în armată, logodnă, nuntă sau …

Turistul ajuns în Ţinutul Neamţului poat face un popas şi la Hanul Ancuţei situat pe teritoriul comunei Tupilați, la intersectia drumurilor care duce spre Piatra Neamt şi Roman.  Hanul este locul care aminteşte de vremurile de altădată şi în care s-a conservat spiritului sadovenian moldovenesc. Construit  din anul 1718, la o răscruce de drumuri pe moşia boierilor Catargi, Hanul Ancutei a fost un loc de popas pentru negustorii ce călătoreau spre Roman, Iaşi sau Suceava.
Prezentat de marele scriitor român Mihail Sadoveanu în volumul de povestiri “Hanu-Ancuţei” , hanul era ca …

În comuna Tazlău se întâlnesc şi astăzi locuinţe şi gospodării tipice zonei de munte, ţesături caracteristice interiorului tradiţional al casei țărăneşti, costumul popular specific zonei, meşteri şi creatori populari ale caror produse se bucură de o binemeritată faimă, datini şi obiceiuri legate de sărbatorile tradiţionale care se disting prin originalitate.
Turiştii care străbat aceste minunate meleaguri vor trebui să se oprească la Muzeul Etnografic situat în clădirea Casei de Cultură pentru a admira bogata zestre populară a comunei Tazlău. Aici sunt adunate şi expuse valoroase piese etnografice din domeniul ocupaţiilor tradiţionale …

Mănăstirea de la Războieni ctitorită de voievodul Ştefan cel Mare este o biserică mausoleu ridicată în amintirea sângeroasei bătălii de la Valea Albă din anul 1476. Bătălia de la Războinei – Valea Albă a rămas pomenită în istorie ca fiind una din cele mai înverşunate lupte ale moldovenilor cu turcii. Această biserică simbolizeză de fapt pomenirea unei înfrângeri, un omagiu adus luptătorilor moldoveni care şi-au apărat credinţa în care se născuseră şi patria străbună.
La urcarea sa pe tron, Ştefan cel Mare a găsit o ţară secătuită de numeroasele lupte duse …