Stațiunea este amplasată în centrul comunei Bălțătești, la 33 km de Piatra Neamț și la 12 km de Târgu Neamt, pe DN15C, într-un cadru natural atractiv care creează un mediu prielnic pentru relaxare şi odihnă. Alături de izvoarele cu ape minerale, cele mai bogate în săruri din toate apele omologate în Europa, benefice în tratarea diferitelor boli, aflăm aici sărurile şi nămolurile cu un conţinut important de calciu, sodiu, clor, fier, magneziu, potasiu, iod, compoziţie comparabilă cu cea din staţiunile Vichy din Franța sau Karlovi …

         Pârtia de schi (lungime de 965 de metri, diferenţă de nivel, cca 260 de metri, lăţime minimă 20 de metri), alături de pârtia de tubing şi snowboard (care au aproximativ aceleaşi date tehnice) constituie o parte din Complexul de Agrement de pe dealul Cozla, principalul punct de atracţie pe timpul iernii pentru nemţeni şi pentru turiştii care ne vizitează oraşul.
Accesul la pârtii cu maşina nu este dificil. Odată ajunşi pe strada Ştefan cel Mare, ocolim Parcul zoologic, pe strada Ion Creangă, spre Colibele Haiducilor. Drumul urcă până …

         Muzeul de Istorie și Arheologie Piatra-Neamț a fost înființat în anul 1934 de către Constantin Mătasă, primind titulatura de Muzeul Regional de Arheologie. După anul 1960, s-a numit Muzeul Arheologic Piatra Neamț, ca mai apoi din anul 1970, să se numească Muzeul Județean de Istorie Piatra Neamț, din anul 1978, Muzeul de Istorie Piatra Neamț, iar din anul 1991, Muzeul de Istorie și Arheologie Piatra Neamț titulatură care reflectă specificul real al muzeului. Expoziția permanentă a muzeului, a doua realizare de acest gen din România de …

           Muzeul de Istorie și Etnografie Târgu Neamț îşi are sorgintea într-o primă Expoziţie muzeală organizată la şcoala nr. 2 din oraş, în anul 1940, cu un titlul Muzeul Cetăţii Neamţ.  În anul 1957, la împlinirea a 500 de ani de la urcarea pe tronul Moldovei a lui Ştefan cel Mare, existau deja Muzeul Cetăţii Neamţ şi Muzeul raional Ştefan cel Mare Târgu Neamţ, care se vor reorganiza în următorii ani (1978) în localul fostei Şcoli Domneşti, unde funcţionează şi astăzi, ca Muzeu de istorie şi etnografie  …

           Situată la aproximativ 8 km de municipiul Piatra-Neamţ, în comuna Alexandru cel Bun, pe DN15 Piatra Neamţ – Bicaz, Mănăstirea Bistriţa dăinuieşte de peste şase secole între culmile împădurite ale obcinei Căpriana, ale dealului Cetăţuia, ale muntelui Simon şi ale platoului Petru Rareş. Între vetrele de credinţă ortodoxă şi de cultură românească ce înnobilează trecutul neamului nostru, Mănăstirea Bistriţa – cu hramul Adormirea Maicii Domnului, se numără printre cele mai vechi ctitorii voievodale din România. Primul ctitor al acestei mănăstiri este considerat Petru I Musat, domn al …

           Mănăstirea Buhalnița se află în comuna Hangu, cam la 50 de km de municipiul Piatra Neamţ, pe DN 15, după ce trecem de oraşul Bicaz, spre Vatra Dornei. Lăcaș de cult, mănăstirea Buhalnița are două hramuri: cel al Intrării în Biserică a Maicii Domnului și cel al Sfântului Ioan cel Nou de la Suceava şi este ctitoria domnitorului Miron Barnovschi (1626 -1629 şi 1633). Un alt lăcaș care a existat înainte, este atestat din anul 1458, ridicat de  Ştefan cel Mare, dăruit fiind Mănăstirii Neamțului. Probabil că acesta era în …

          Mănăstirea Almaş este zidită pe locul unei mai vechi aşezări monahale datând din secolul al XV-lea, într-o poiană, pe valea pârâului Almaş, descris în scrierile sale de Calistrat Hogaş. Se află la o distanţă de circa 12 kilometri de municipiul Piatra Neamţ, în direcţia Târgu Neamţ,.
Ctitorii acestui aşezământ monahal sunt Vasile si Maria Almaş, ciobani din Ţara Haţegului. În anul 1659, fiind ajutat de răzeşi, Vasile Almaş, construieşte un paraclis din lemn, închinat Sfântului Nicolae, în care au fost instalate icoanele mari şi iconostasul de …

           Prăjitura tradițională de Crăciun, purtând denumiri diferite pe cuprinsul țării (Pelincile Domnului, Turte de Crăciun, Turte de Ajun, Scutecele Domnului),  la noi, în Moldova, mai ales în județul Neamț, se numește Turtă cu julfă. Această turtă este realizată din aluat nedospit, spre deosebire de copturile rituale din zilele Crăciunului cum ar fi colacii, cornulețele ori cozonacii. Pregătirea turtei cu julfă este un moment mult așteptat în familiile ce păstrează tradiția consumării acestui preparat, fiind apreciat mai ales, de către persoanele care au respectat austeritatea postului Crăciunului, toate ingredientele fiind de post. Cu câteva zile …