Home » Legendele Ceahlaului, Parcul National Ceahlau
,

Legenda Dochiei din Ceahlau

23 November 2009 0 Comentarii

legenda-dochieiDaca urci pe Ceahlau urmand traseul marcat cu triunghi albastru care pleaca de la Cabana Izvorul Muntelui – Stanca Dochiei – Jgheabul cu hotar pana la Cabana Dochia vei intalni, dupa ce treci de o streasina de calcar intr-un luminis, o stanca mare, impresionanta, Stanca Dochiei. De existenta acestei stanci se leaga mai multe legende motiv pentru care Stanca Dochia este cea mai invaluita de mister dintre toate stancile de pe Masivul Ceahlau.

Se pare ca numele stancii provine de la celebra Sfanta Martira Evdokia iar zilele Babelor considerate a fi 12, echivaleaza cu numarul de luni dintr-un an calendaristic. Astfel, puterea magica a acestor zile, sase calduroase si sase friguroase, ar trebui sa marcheze sfarsitul iernii si inceputul primaverii. Aceasta legenda ne vorbeste despre o ciobanita batrana care imbracata cu mai multe cojoace a urcat pe munte impreuna cu oile sale. Pe drum aceasta s-a incalzit si a lepadat pe rand toate cojoacele. Deodata, s-a pornit un ger mare care a inghetat si transformat in stanca ciobanita impreuna cu turma sa.

O alta legenda ne spune ca Dochia era fiica regelui Dac de care s-a indragostit regele Traian, cuceritorul Daciei. Aceasta s-a ascuns pe muntele sacru Ceahlau pentru a a nu fi gasita de trupele lui Traian si a fost ajutata de Maica Domnului care a transformat-o in stana de piatra.

Baba Dochia, asa cum ne vorbeste o alta legenda, avea un fiu numit Dragobete care s-a casatorit impotriva vointei ei. Pentru a scapa de nora nedorita, baba a trimis-o intr-o zi de iarna la rau sa spele un ghem de lana neagra si sa nu se intoarca acasa pana cand lana nu devine alba. Fata a spalat lana pana cand degetele i-au sangerat si vazand ca nu reuseste sa o albeasca a cerut ajutorul lui Dumnezeu, care i-a daruit o floare rosie cu care aceasta a spalat lana pana s-a albit. Cand s-a intors acasa si a vazut floarea, baba Dochia a fost convinsa ca a venit primavara si a pornit imbracata cu toate cojoacele si cu turma sa spre munte. Pentru ca vremea era frumoasa si calda baba a lepadat cojoacele pe rand pana a ajuns sus pe munte. Acolo a inceput sa ninga si s-a pornit un ger naprasnic care a inghetat baba impreuna cu oile sale si le-au transformat in stanci. Acestea pot fi admirate si astazi pe masivul Ceahlau si sunt o marturie vie a acestui mit romanesc.

Marele scriitor roman Mihail Sadoveanu ne vorbeste despre o alta legenda in care Baba Dochia era o batrana vrajitoare care traia singuratica intr-o casa de stanca sus pe Ceahlau. Aceasta a gasit odata intr-o coliba distrusa de puhoaie o copilita pe care a crescut-o si a iubit-o pana s-a facut o fata frumoasa. Intr-o primavara, fata a fost atrasa de glasul buciumelor si a coborat spre vai, la asezarile oamenilor. Batrana vrajitoare a hoinarit pe munte dupa fata pana cand a inteles ca aceasta nu se va mai intoarce la ea. Ramasa singura in sihastria sa Baba Dochia s-a stins, iar noptile reci de martisor au prefacut-o in sloi si stanca.

In Bucovina, circula o alta legenda despre stanca Dochia de pe Ceahlau. Se spune ca Dochia era o fata de imparat pe care a vrut sa o ia de nevasta imparatul cotropitor. Ca sa scape aceasta s-a transformat in pastorita si impreuna cu o turma de oi s-a retras in munti. Pe drum, cum timpul era frumos a determinat-o pe fata sa lepede cojoacele cu care era imbracata. Ajunsa in varf unde era ger de ziceai ca e iarna, fata incepu a carti impotriva lui Dumnezeu care a transformat-o in stana de piatra si oile in bolovani.

Alte variante ale legendelor despre Stanca Dochia le intalnim in textele urmatoare:

… asemenea stanci antropomorfe ca stanca

Dochiei si oile, sunt simbolul unui idol

pagan care dainuia de veacuri

la Carpi, la dacii liberi din

Carpatii orientali…

Vasile Parvan

Pe urmele unei informatii aduse de un lexicograf, Su(i)das / sub Zalmoxis / , s-a pus problema existentei la geto-daci, a unei zeitati feminine a pamantului, sotie a lui Zalmoxis (…). O reprezentare din care se ridica in ipostaza divina Zalmoxis-Thales si zana Dochia.

Gh. Musu

Vezi posibilitati de cazare in Judetul Neamt

Scrie raspunsul tau!

Adauga comentariul tau mai jos, sau trackback de pe site-ul propriu. Poti deasemenea sa subscrii la comentarii via RSS.

Va rugam sa pastrati un limbaj civilizat. Fara obscenitati sau spam.

Poti folosi aceste tag-uri:
<a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>

Acest site suporta Gravatar. Pentru a avea un avatar online inregistreaza-te pe Gravatar.