În Ţinutul Neamţului începutul de primăvară este plin de tradiţii şi legende care se păstrează şi în ziua de astăzi. Perioada 1-9 martie este marcată de o tradiţie foarte veche conform căreia fiecare om trebuie să-şi aleagă câte o zi despre care să spună că “asta-i Baba mea”. După cum va fi vremea în acea zi se crede că aşa va fi şi norocul omului în acel an. Deşi această tradiţie este răspândită în toata zona balcanică doar la noi în ţară este legată de stâncile existente în Munţii Bucegi şi Ceahlău, numite “Babele”, respectiv “Baba Dochia”.

Primele nouă zile calendaristice ale primăverii numite şi “zilele babelor”, aduc cu ele o vreme capricioasă, schimbătoare, aşa cum este descrisă şi Baba Dochia în legende. Cea mai cunoscută legendă a Babei Dochia ne-o descrie pe aceasta ca o femeie puternică, aprigă şi rea, care nu se teme de nimic. Pentru a-şi duce oile la munte cât mai repede Baba Dochia o trimite pe nora ei, pe o vreme rea să-i aducă frăguţe. Pentru că nu găsea fragi şi nu se putea întoarce acasă nora e sfătuită pe drum de un moşneag să meargă într-un loc unde s-au copt deja fragii. Astfel, nora reuşeşte să-i aducă fragi copţi iar Baba Dochia crede că a venit primăvara şi porneşte cu turma la munte. Prevăzătoare, aceasta se îmbracă cu nouă cojoace, pe care le-a dat jos pentru că vremea se încălzea, în timp ce urca pe munte. Ajunsă în cea de a noua zi pe vârful muntelui, Baba Dochia împreună cu oile sale au fost întâmpinate de un ger năprasnic care le-a transformat în stane de piatră. Ca şi semnificaţii cele nouă zile ale urcuşului, egale cu numărul cojoacelor, reprezintă durata ciclului de schimbare a vremii, iar moartea Dochiei, în ziua de 9 martie, este considerată hotar între anotimpul friguros şi cel călduros.

Unele superstiţii care încă se mai păstrează legate de babe se referă la ziua de 1 martie, ziua babei Dochia sau a “capului de primăvară”. Conform tradiţiei, dacă în prima zi de martie este vreme frumoasă, atunci toată primavara şi vara care vor urma vor fi frumoase şi rodnice. În trecut se obişnuia ca în această zi să nu se muncească şi nici vitele să nu fie scoase la păscut pentru ca Baba cea rea şi capricioasă să nu aducă necazuri asupra caselor, dar mai ales asupra femeilor.