Catedrala episcopală “Sfânta Parascheva” din Roman

Catedrala episcopală “Sfânta Parascheva” din Roman, timp de veacuri sediul Episcopiei Romanului, înălțată din anul 2009 la rangul de Arhiepiscopie a Romanului și Bacăului, a fost construită la jumătatea secolului al XVI-lea de Petru Rareș după modelul Putnei şi al Neamţului. Domnitorul a construit-o pe locul unei biserici cu același hram ridicată de Alexandru cel Bun, prin anul 1406, pentru a adăposti osemintele unei soții a voievodului. Acesta este motivul pentru care a devenit reședință episcopală încă de atunci. Amintim că pe vremea lui Rareș era episcop Macarie, renumitul cronicar. În această catedrală a predicat, timp de 11 ani, marele cărturar  Dosoftei, ajuns Mitropolitul Moldovei, autorul “Psaltirii în versuri” tipărită în anul 1673. Turnul clopotniță, ridicat între secolele al XVIII-lea și al XIX-lea, domină ansamblul. Chiar de la intrarea în biserică, ne întâmpină imaginea Sfintei Parascheva, ocrotitoarea catedralei și întregii Moldove. În pronaos și în pridvor s-a conservat relativ bine pictura originală aparținând secolulului al XVI-lea.  Catedrala episcopală de la Roman aparține patrimoniului naţional şi universal fiind o operă de inestimabilă valoare creată de geniul artistic românesc.

Biserica Armenească

În Roman, ca în mai toate târgurile din Moldova, exista  în secolul al XIV-lea o comunitate puternică de negustori și mesteșugari armeni, primiți și încurajati de către domnitorii Alexandru cel Bun și Ștefan cel Mare. Se spune că armenii din Roman cumpăraseră o biserică de lemn de la sașii din localitate încă din anul 1355. Biserica Armenească din municipiul Roman a fost ridicată între anii 1588-1609 de către un nobil armean pe nume Agopsa. În vremea aceea, la Roman vieţuiau mai mult de 500 de familii armene. Abia pe la anul 1709, s-a construit impunătoarea biserică pe care o vedem astăzi.

Biserica Armenească din Roman, str. Veronica Micle, nr.13, a fost restaurată și mărită între anii 1863-1868 în stil armenesc neoclasic, atunci ridicându-se și turnul clopotniță. Tot în aceași perioadă s-a pictat iconostasul, naosul și pronaosul, o pictură deosebită. Întrucât comunitatea armeană s-a micșorat de-a lungul timpului, iar lăcașul era în paragină, în anul 1981, s-au efectuat ample lucrări de restaurare, consolidare şi amenajare. În urma târnosirii din 15 august 1991, Biserica Armenească a fost dată în folosința Eparhiei ortodoxe a Romanului, aici funcționând parohia “Pogorarea Sfantului Duh”.

Biserica Armenească face parte din patrimonial național și constituie un punct important de atracție pentru turiștii care vizitează orașul Roman.