Ne pregătim pentru întâmpinarea Sărbătorilor de Paşti prin ţinerea Postul Paştelui (Postul Mare), care durează 48 de zile şi începe imediat după Duminica Iertării, după cum stă scris în calendarul ortodox. Sunt câteva obiceiuri care se ţin în aşteptarea acestor Sărbători. Postul cel Mare este postul prin care se întâmpină Învierea Domnului Iisus Christos, şi Sărbătoarea Paştelui.

Prima zi dupa Lăsata Secului se numeşte Lunea Curată, când, mai demult, bătrânele ţeseau pânza din care se făceau cămăşile purtate de Paşte. Tot în această zi, se obişnuia să se purifice locul în care oamenii îşi duceau traiul.

Jumătatea Postului Mare mai era denumită Miezul Păreților sau Miaza Păresii (de la cuvantul Păresimi, desemnând Postul de 40 de zile), sărbătoare socotită ca un perete care desparte Postul Mare în două părţi. În ziua asta nu se făceau lucrări, căci tot ce se lucra în această zi se strica, nu dura, dar se puteau număra ouăle lăsate în cuibar de la Lăsata Secului (pentru a fi înroşite de Paşte) şi calupele de in, cânepă şi lână.

În fiecare sîmbătă din Postul Mare până-n Joia Mare, se aduceau şi se mai aduc şi în zilele noastre, prescuri şi colivă la biserică, care se dau de pomană pentru morţi, după sfinţirea lor de către preot.

În ziua de Mucenici, sărbătorită pe 9 martie, gospodarii dădeau foc la gunoaie, femeile afumau casa şi pomii din grădină cu petice din cârpe aprinse, ca să le ferească de gângănii şi jivine. Obiceiul să se facă “măcinici” din aluat copt și apoi însiropat, uns cu miere şi presarat cu miez de  nucă în forma cifrei 8 pentru cei din familie şi pomană pentru morţi, se păstrează şi astăzi.

Apoi, de Buna Vestire este dezlegare la peşte, zi în care se mănâncă peşte, ca să fim sănătoşi şi iuţi, ca peştele, tot anul. Cine nu se trezeşte dis de dimineaţă în această zi va fi somnoros tot anul. Tot în această zi, se spune că se dezleagă limba păsărilor cântătoare, iar cucul, care a fost uliu toată iarna, redevine cuc, până la Sânziene. Cei ce îl aud cântând pentru prima dată, îl întreabă cât mai au până la moarte sau până la căsătorie. O altă superstitie spune că nu este bine să cauţi păsările de ouă în această zi sau să le pui sub cloşcă fiindcă puii vor ieşi betegi, sau se vor îmbolnăvi. Totodată, ouăle ouate de Buna Vestire nu se păstrează şi nici nu se consumă. Se spune că, aşa cum e vremea de Buna Vestire, aşa va fi şi la Paşti. La Neamţ, anul acesta, vremea a fost frumoasă de Buna Vestire.

Ultima săptămână din Postul Paştelui, Săptămâna Patimilor, începe după Duminica Floriilor în care se comemorează intrarea lui Iisus în Ierusalim, momentul primirii triumfale pe care i-a facut-o mulţimea Mântuitorului. În această săptămână, în ziua de joi , numită Joia Mare, în timpurile vechi, se tundeau vitele, fetele culegeau rădăcină de  urzică şi frunze de nuc cu care îşi spălau părul, iar băieţii se tundeau şi îngropau părul la rădăcina unei salcii. Joia Mare și Vinerea Mare sunt zilele în care se comemorează crucificarea şi moartea lui Iisus pe cruce. De Vinerea Mare se ţine post negru, adică nu se mănâncă nimic.

În dimineaţa de după noaptea Învierii, se pune un ou roşu şi unul alb într-un bol cu apă în care sunt  monede.  Copii îşi vor clăti faţa cu apă şi-şi vor atinge obrajii cu ouăle din bol pentru a avea un an bogat și sănătate.