Turiștii care poposesc în zona Neamțului  la sfârșitul lunii martie sau la început de aprilie vor avea surpriza să vadă, prin unele părți ale județului, grădinile împodobite cu mărțișoare. În Ținutul Neamțului, sărbătoarea mărțișorului e o tradiţie veche de peste 2000 de ani.

Specialiștii etnografi din zona Moldovei spun că dintotdeauna s-a obișnuit ca podoaba, legată de un șnur împletit dintr-un fir alb și unul roșu simbolizând dragostea, sănătatea dar și puritatea, să fie oferită flăcăilor de către fetele nemăritate, dar întotdeauna schimbul era reciproc.

Bătrânii spun că, în trecut, obiceiul era ca până la răsăritul soarelui, mărţişoarele, făcute din lână, iar mai târziu din aţe de cânepă, in şi bumbac sau mătase, să fie legate întâi tuturor copiilor, dar şi tinerilor, în special fetelor, mai rar oamenilor în vârstă.

Un alt obicei din zona Moldovei este ca cei mici să poarte mărţişoarele la mână, fetele să îl pună la gât, flăcăii să îl agațe la căciulă sau la pălărie, iar bătrânii să îl pună la haină. Tot bătrânii spun că mărţişorul se punea şi la vite, pentru a fi sănătoase tot anul şi pentru a atrage belşugul.

Mărțișorul, mesagerul primăverii, este purtat întreaga lună martie, pentru sănătate, noroc și protecție, apoi acesta este agățat de diverși arbuşti sau pomi fructiferi, precum măr, cireş, zarzăr, trandafiri sau chiar și pe firele de iarbă verde, simbolizând trecerea de la iarnă la primăvară și dorința de belșug şi bunăstare în gospodării. Astfel, localnicii din unele zonele rurale ale Moldovei obișnuiesc să-și împodobească grădinile cu mărțișoare, după ce le poartă în piept toată luna martie.

Galerie foto: