Home » Alte evenimente

Festivalul Vacanțe Muzicale – Marți, 5 iulie 2022

5 July 2022 0 Comentarii

Marți, 5 iulie 2022 – Sala „Calistrat Hogaș” a Consiliului Județean Neamț, ora 18:00   

VIOLA FANTASIA

Soliști, LUCIAN MORARIU – violă

VINICIU MOROIANU – pian

În program:

Franz Schubert – Sonata D 821 Arpeggione

Adrian Connell – Memories, pentru violă și pian

George Enescu – Konzertstück

Giacomo Puccini – Nessun Dorma, din opera Turandot (Arr. Lucian Moraru)

Piotr Ilici Ceaikovsky – Aria lui Lensky, din opera Evgheni Oneghin

Lucian Moraru – Borșa (suită folclorică din Maramureș)

Giulio Caccini – Ave Maria (Arr. Lucian Moraru)

Carlos Gardel – Por una Cabeza (Arr. Lucian Moraru)

Lucian Moraru – Improvizație (după o temă muzicală a lui Erik Satie)

Angel Villoldo – El choclo (Arr. Lucian Moraru)

Erik Satie – Gnossienne no. 4 (Arr. Lucian Moraru)

Gerardo Matos Rodriguez – La Cumparsita (Arr. Lucian Moraru)

Astor Piazzolla – Milonga del Angel

Astor Piazzolla – Libertango

VIOLA FANTASIA este un recital pentru publicul larg, în care sonoritatea caldă a violei se va împleti cu robustețea pianului într-un stil de interpretare unic, plin de emoţie şi virtuozitate, în dorința de a crea auditorilor o seară de neuitat.

LUCIAN MORARU

Născut la Galați, începe studiul viorii la vârsta de cinci ani. Urmează apoi cursurile Academiei de Muzică din București, sub îndrumarea profesorilor Valeriu Pitulac și a maestrului Ștefan Gheorghiu (violonistul). După 1990 participă la cursurile de măiestrie, cu specialitatea muzică de camera, la Kerkrade în Olanda, profesor Milan Scampa (membru al cvartetului Smetana) și la Londra, cu Amadeus Quartett.

A început cariera muzicală ca membru al Orchestrei Filarmonicii „George Enescu” din București, în paralel desfășurând și o consistentă activitate solistică, evoluând ca solist sub bagheta unor dirijori de renume ca: Sergiu Comissiona, Zoltán Peskó, Petre Zbârcea, Mihai Brediceanu, Daisuke Soga, Horia Andreescu, Iosif Ion Pruner. În recitaluri, a cântat alături de pianiști precum Sandu Constantin, Viorela Ciucur, Viniciu Moroianu, Horia Mihail, Horia Maxim, Iosif Ion Pruner, Andreea Butnaru, Marinela Mitria.

Concertele și recitalurile solo includ apariții în țări precum România, U.S.A., Suedia, Canada, Grecia, Rusia și Italia. Cântă pe o violă construită de lutierul italian Bruno Tondo.

Este cooptat în diverse proiecte ce aparțin genului cameral cum ar fi: cvartet de coarde, trio de coarde, cvintet de coarde etc. La începutul anului 2005, înființează „Traffic Strings” – un grup instrumental care abordează un repertoriu variat – muzică preclasică, clasică, romantică, modernă și contemporană.

Din anul 2002, Lucian Moraru renunță la cariera de instrumentist de orchestra, ca membru al Filarmonicii „George Enescu”, alegând să-și diversifice sfera activităților profesionale ca liber profesionist în domeniul industriei musicale, în calitate de producător muzical, producător de studio, regizor muzical al unor producții teatrale, cât și pentru transmisii TV. Este preocupat de compoziție și de conceperea unor aranjamente muzicale și orchestrații pentru instrumente precum vioară, violă, violoncel, cvartet de coarde, orchestră de coarde, clarinet, trompetă, saxofon și nai.

VINICIU MOROIANU

S-a născut în București, în anul 1962, într-o familie de muzicieni.

A absolvit, în orașul natal, Liceul de Muzică „Dinu Lipatti”, la clasa profesoarei Marta Paladi. La Universitatea Națională de Muzică, Viniciu Moroianu a fost îndrumat de pianistul și profesorul Gabriel Amiraș, fost elev al marelui profesor rus Heinrich Neuhaus. La Acompaniament a fost discipolul Suzanei Szorenyi. A studiat armonia cu compozitorii Doru Popovici și Pascal Bentoiu, precum și dirijatul cu Constantin Bugeanu.

Începând din anul 1973 a fost distins cu Premiul I în competiții naționale de pian, fiind totodată laureat al Concursurilor internaționale de la Paris (1979) și București (1991). A primit Premiul Colegiului Criticilor Muzicali din România (1981) pentru interpretarea Sonatei a treia pentru pian de Enescu și Premiul Fundației „Dinu Lipatti” din București (1992) pentru restituirea și prezentarea în concert a Fanteziei op. 8 de Lipatti. S-a afirmat în peste o mie de apariții pe podium.

Repertoriul său vast include concerte cu orchestra (Integrala Beethoven, precum și alte peste douăzeci de titluri, inclusiv românești), programe de recital, muzică de cameră.

A participat la festivalurile internaționale „George Enescu” (opt ediții), „Dinu Lipatti” (trei ediții), „Academia Sighișoara” (unsprezece ediții), precum și la Besancon, San Jose, Graz, Chișinău și Bratislava.

A cântat pe scene din Grecia, Elveția, Franța, Italia, Germania, Spania, Belgia, Danemarca, Luxemburg, Ungaria, Ucraina, Republica Moldova, Bulgaria. A concertat cu toate orchestrele din România, precum și cu ansambluri din Marea Britanie, Austria, Elveția, Republica Moldova și Bulgaria.

Este membru fondator al Societății Române Mozart (1991).

În anul 2005, a obținut titlul de Doctor în Muzică, cu teza „Două secole de gândire componistică reflectate în creația pentru pian solo a lui Dinu Lipatti”.

Între discipolii săi se numără Mihai Ritivoiu, Andrei Licareț, Ana Silvestru, Silvan Negruțiu, Simona Strungaru, Abel Corban, Maria-Diana Petrache, Cătălin Răducanu.

Predă la Universitatea Națională de Muzică din București, din 1990, ca titular la Muzică de cameră (până în 1994) și Pian.

***

Vacanţe Muzicale la Piatra Neamţ – Marți, 5 iulie 2022 – Piața Turnului, ora 21:00

SEARA DE MUZICĂ LĂUTĂREASCĂ

BOGDAN MIHAI SIMION şi LĂUTARII DE MĂTASE

Deși provine dintr-o familie de economiști și este doctorand la Litere, Bogdan a găsit în muzica tradițională sensul vieții sale. A învățat să cânte la cobză, unul dintre cele mai vechi instrumente de pe teritoriul țării noastre şi a dat voce proiectului „Șamanul Mut”. Căuta lăutari vechi în toate colţurile ţării şi îi invita… la concert. Mare le este uimirea unora dintre ei atunci când află intenţiile tânărului.

LĂUTARII DE MĂTASE

„Muzica lăutărească e o muzică orăşenească, urbană, ce se prefigurează la Bucureşti în perioada interbelică, pe vremea când Bucureştiul nu era nici rural, dar nu era nici urban. Apare mai decis şi îşi atinge vârful estetic, din punctul meu de vedere, după al Doilea Război Mondial, undeva la jumătatea anilor ‘50. Şi muzica lăutărească e tot o muzică tradiţională. E poate ultima muzică de tradiţie orală ce apare în România şi mi s-a părut cu atât mai interesantă, pentru că fiind o muzică foarte nouă, din punctul meu de vedere a fost o muzică ce mereu a fost nedreptăţită. Şi de folclorişti şi de etnomuzicologi şi de statul român şi de mediile intelectuale şi de mediile politice şi în general a fost mai greu promovabilă decât celelalte muzici.” (Bogdan Mihai Simion)

Prea puțini mai știu sa mânuiasca instrumentele aşa cum se făcea pe vremuri. Ei sunt lăutarii de mătase ai Bucureștiului: Victor TeioanuMilan de la Bobeşti, Costel VasilescuNelu Răducanu și Gigel Mihai. Sunt, poate, ultimii lăutari clasici ai Bucureştiului, care speră încă în resuscitarea muzicii tradiționale românești. Ideea de a-i aduce împreună îi aparține lui Bogdan Mihai Simion.

Vă așteptăm cu drag!

Vezi posibilitati de cazare in Judetul Neamt

Scrie raspunsul tau!

Adauga comentariul tau mai jos, sau trackback de pe site-ul propriu. Poti deasemenea sa subscrii la comentarii via RSS.

Va rugam sa pastrati un limbaj civilizat. Fara obscenitati sau spam.

Poti folosi aceste tag-uri:
<a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>

Acest site suporta Gravatar. Pentru a avea un avatar online inregistreaza-te pe Gravatar.