Locul din Neamț al eroilor-martiri din cel de-al Doilea Război Mondial

14.000 de soldați români, nemți și ruși au pierit în timpul Celui de-al doilea Război Mondial, în luptele cumplite care s-au dat pentru oprirea ofensivei armatelor sovietice din iunie 1944, de la Târgu Neamț – Culmea Nemtișorului – Groși -Boroaia.

Groapa din munte, unde a avut loc măcelul acelor zile negre cu atât de multe pierderi omenești, este denumită Borta Dracului.

Două săptămâni au fost ridicați morții și aduși în cimitirele Mănăstirii Neamț, bisericii Vânători-Neamț și în cimitirul satului Lunca, iar când acestea s-au umplut s-a luat decizia săpării unei gropi comune în poiana de stejari din fața actualului Schit Cărbuna. Zeci de caruțe cu cai și boi au coborât în acele zile și au început să scoată cadavrele. Oamenii purtau măști din tifon îmbibate în formol sau spirt, iar caii și boii refuzau să tragă căruțele în valea îmbâcsită de mirosul greu. S-au evacuat mii de corpuri umane care au fost așezate în șanțuri adânci, punându-li-se la cap cruci din lemn, iar altele nu au fost niciodată ridicate, astfel că nicăieri în țara asta nu a mai existat atâta amar de soldați căzuți, rămăși neîngropați. S-au făcut niște obstacole din sârmă ghimpată pe cărările care duceau în zonă. În acest fel, aici, în Neamț, pe linia frontului, unde s-au dat cumplitele bătălii, mai exact pe ambele părti ale dealului Nemțișor și Căprăriei-Oglinzi-Slatina și în valea denumită sugestiv „Borta Dracului” își dorm somnul de veci miile de soldați, aparținând unităților militare din toată țara, acoperiți de frunzele copacilor, plimbate de vânturi și ploi. Venise toamna anului 1944, frontul trecuse peste Moldova și pădurea încă era îmbâcsită de mirosul greu, pe o suprafață de 10 km pătrați.

În timpul celor două războaie mondiale, Mănăstirea Neamț a devenit cel mai mare cimitir monahal și militar.

În cimitirul mănăstirii se află, de altfel, un altar de piatră, cu o cruce de lemn, unde predomină steagul cu tricolorul, iar prin grija ieromonahului Casian Gafencu, în anul 1945, numele celor 152 de ofițeri și ale altor eroi au fost scrise pe două plăci din piatră.

Monumentul Eroilor de la Nemţişor a fost ridicat în anul 2013 la îndemnul părintelui arhimandrit IUSTIN PÂRVU – „Sfântul din zona Neamțului”, cu binecuvântarea Înalt Prea Sfințitului TEOFAN, Mitropolitul Moldovei și Bucovinei, iar drumul până la monument este străjuit de 14 cruci, în amintirea popasurilor Mântuitorului.

Lucrările la acest Monument închinat eroilor, au fost finalizate în anul 2016, prin munca susținută a domnului LUCA Neculai, președintele Asociației „În Munții Neamțului”, în cadrul unui proiect, în parteneriat cu Primăria Vânători-Neamț și Consiliul Județean Neamț, iar pe data de 21 mai 2016 a avut loc sfințirea acestui edificiu de către Înalt Prea Sfințitului TEOFAN, Mitropolitul Moldovei și Bucovinei.

Concepută ca o fortăreață la porțile depresiunii Târgu Neamț, linia de cazemate din cel de-Al Doilea Război Mondial se întinde de la nord de Băile Oglinzi peste Buburuz, șoseaua Târgu Neamț – Fălticeni, Pârâul Ursului – Davidescu, coboară imașul comunal, traversează drumul Răucești – Târgu Neamț, apoi se lasă spre stâna lui Oprea, traversează șoseaua Târgu Neamț – Pașcani, trece peste râul Ozana și ajunge până la pădurea Blebea – Boiștea.

Prezența cazematelor, ca de altfel și a tranșeelor sunt dovezi palpabile ale modului în care s-au organizat și s-au purtat luptele în zona Târgu Neamț. Marius Irimia, angajat al Parcului Natural Vânători este cel care a văzut toate cazematele, le-a cercetat, fotografiat și le-a strâns într-o prezentare, denumită „Al Doilea Război Mondial în Ținutul Zimbrului”.