Duminică, 28 decembrie 2025, în organizarea Centrului pentru Cultură şi Arte „Carmen Saeculare” Neamţ, va avea loc a 55-a ediţie a tradiţionalului Festival de datini şi obiceiuri de iarnă „Steaua sus răsare”.

Anul acesta, la festival sunt invitate mai multe trupe, care vor evolua alături de formaţia gazdă, Ansamblul folcloric „Floricică de la munte”. Acestea sunt: „Urşii” din Asău (Bacău), Ansamblul de datini și obiceiuri de iarnă „Tudoreanca” (Tudora, Botoșani), „Cerbul de la Heleşteni” (Heleşteni, Iași), Alaiul de datini „Răzeșii Cracăului și Năvala urșilor” Girov (Neamț), Alaiul plugușorului „Sumănarii” (Trifeşti, Neamţ), Alaiul de datini şi obiceiuri Răuceşti (Neamţ), „Buhaiul de fete de le Boiștea” Petricani (Neamț), „Arnăuții” Urecheni (Neamţ), Ansamblul folcloric „Străjerii muntelui” Farcașa (Neamţ), Ansamblul folcloric „Codrii Stânișoarei” Borca (Neamţ),  Ansamblul folcloric „Codrii Neamțului”, Ansamblul folcloric „Comorile Neamțului”.

Formaţiile invitate vor etala costumele şi jocul tradiţional specific zonei de provenienţă în Parada datinilor şi obiceiurilor româneşti din timpul sărbătorilor de iarnă care va începe la ora 15:00 şi se va derula pe traseul cuprins între Piața Ștefan cel Mare – Casa de Cultură – Muzeul de Istorie – Grand Hotel „Ceahlău” – Piața Ștefan cel Mare. Un ceas mai târziu, de la ora 16:00, nemţenii sunt invitaţi să urmărească concertul extraordinar al acestei ediţii a Festivalului (la scena care va fi instalată în Piața Ștefan cel Mare), care se va încheia cu evoluția invitaților de onoare, Ansamblul etnofolcloric „Plăieșii”, din Republica Moldova.

Alaiul de datini şi obiceiuri de iarnă a debutat în decembrie 1969 sub acest nume. De-a lungul timpului, tradiţionala manifestare şi-a schimbat denumirea, ultimele zece ediţii purtând titulatura: Festivalul de datini şi obiceiuri de iarnă „Steaua sus răsare”, denumire inspirată de sărbătoarea principală a perioadei cuprinsă între Sfântul Nicolae (6 decembrie) şi Sfântul Ioan (7 ianuarie) – Naşterea Mântuitorului.

Fondul manifestării, însă, a rămas mereu acelaşi. Astfel, în luna decembrie, anual, la Piatra-Neamţ se întâlnesc grupuri din judeţ, din ţară şi, în ultimii ani, şi din zonele din afară ţării locuite de români (Republica Moldova şi Ucraina), care participă la parada datinilor şi obiceiurilor româneşti din timpul sărbătorilor de iarnă.

***

ANSAMBLUL ETNOFOLCLORIC „PLĂIEȘII”, REPUBLICA MOLDOVA

Grupul a fost creat de Nicolae Gribincea, la 15 ianuarie 1989, pe lângă Palatul Republican al Copiilor și Adolescenților din Chișinău, fiind conceput inițial ca un colectiv mixt de cântece și dansuri. În intervalul 1990-1999 ansamblul a activat pe lângă Liceul Teoretic româno-francez „Gheorghe Asachi”, purtând numele „Stejăreii”.

Din 2015 și până în prezent, activează în calitate de colectiv profesionist în cadrul Direcției Cultură a municipiului Chișinău.

Ansamblul etnofolcloric „Plăieșii” este laureat al mai multor festivaluri raionale, municipale și republicane: „Să trăiți să înfloriți”, „Florile Dalbe”, „V-am ura, v-am tot ura”, „La vatra horelor”, „Pentru Tine, Doamne”, „La onor, la datorie”, „Sună tălăncuțele”, „Aprindeți luminile”. A evoluat peste hotarele țării: la Moscova (1989), București, Iași (1996, 1997), Milano (1998), Cernăuți (2008), Vilnius, Padova, Bologna (2016) și Piatra-Neamț.

În ianuarie 2024, președintele Republicii Moldova a conferit ansamblului titlul onorific „Colectiv Artistic Emerit” „în semn de apreciere a meritelor deosebite în salvgardarea patrimoniului cultural național, pentru contribuție la valorificarea și promovarea folclorului muzical autentic, precum și cu prilejul marcării Zilei Naționale a Culturii”.

 

URȘII DE LA ASĂU (Bacău)

Originea jocului ursului la Asău se pierde mult în timp. În anii ‘60, Gavrilă Nicodim organizator cunoscut al cetei de urşi, a adus pentru întâia dată bătaia cu două ciocănele la o tobă mai mare, obicei copiat de la nişte prieteni din Dărmăneşti. Bătaia ritmică, specifică Asăului, este creaţia lui, rămânând unică şi reprezentativă. Gavrilă Nicodim a strâns pentru prima dată mai multe piei de urs – opt – şi a avut ideea jocului ursului pe par, joc moştenit şi azi de asăuani, devenit specific comunei. În prezent, fiul acestuia, Daniel Nicodim, încearcă să ducă mai departe tradiţia moştenită de la tatăl său, ajungând să strângă un număr impresionant de oameni – 60. Ceata urşilor de la Asău participă acum la fiecare festival important de datini şi obiceiuri româneşti.

 

ANSAMBLUL DE DATINI ȘI OBICEIURI DE IARNĂ „TUDOREANCA”, Tudora (Botoşani)

Din comuna Tudora, de la poalele Dealului Mare, vin cu solia datinilor și obiceiurilor de iarnă fiii satului, urmaşi ai boieroaicei Tudora și ai lui Ștefan cel Mare și Sfânt, să prezinte ceea ce au păstrat de la înaintaşi, cea ce considera că îi reprezintă, tradiții din cele mai vechi timpuri.

Constituit în anul 1929, atunci când un grup de țărani au mers la Bucureşti, la curtea Regelui, să îi prezinte tradiţiile și obiceiurile tudorene. Repertoriul grupului are în cuprins urătură, jocul căiuților, jocul caprei, jocul ursarului. Urătura are funcţie de festivizare și de urare a sporului agrar pentru anul care se începe. Jocurile căiuților și al căprițelor vin din străvechime, din cultul soarelui, mărturie stând mai ales coroana căluţului, care simbolizează soarele și planetele, stelele, deci Cerul. Capra este animalul care la noi are mai multe simboluri.

Jocul ursarului și al ursului fac legătura între vechime și actualitate. El se desfășoară după o coregrafie specifică lor, totul fiind împănat cu multă satiră și umor.

Strălucirea costumului căluţului tudorean vine din albul imaculat al hainelor, folosirea accesoriilor de specific militar și a mascoidei unice completează frumusețea costumației.

Ansamblul cuprinde 30 de membri, fiind coordonați de Ioan Covrig.

 

CERBUL DE LA HELEȘTENI (Iaşi)

Cerbul din comuna Heleşteni, judeţul Iaşi, reprezintă zona folclorică a Văii Siretului (subzona Paşcani – Târgu Frumos – Roman). Condusă de primarul comunei, Constantin Hîra, formaţia a participat la importante festivaluri de datini şi obiceiuri din Moldova – Iaşi, Paşcani, Târgu Frumos sau Vatra Dornei. Repertoriul „Cerbului de la Heleşteni” include cele două momente importante: jocul cerbului şi descântecul acestuia.

Cerbul, în mitologia populară românească, este simbol al dreptăţii şi purităţii. Masca „Cerbului” de pe Valea Siretului este asemănătoare celei de capră. Capul este confecţionat din lemn, iar trupul este realizat dintr-un covor sau lăicer, ornat. Impresionează însă coarnele şi ornamentele acestora. Cerbul este înconjurat de „moşnegi şi babe”, de muzicanţi şi dansatori cu sau fără mască, îmbrăcaţi în costume viu colorate. În general, jocul cerbului se practică în ceată individuală, nefiind contaminat cu alte reprezentări zoomorfe.

 

ALAIUL DE DATINI „RĂZEȘII CRACĂULUI ȘI NĂVALA URȘILOR” (Girov, Neamț)

Acum câțiva ani, în preajma Sărbătorilor de iarnă, în satul Boțești erau puțini colindători, dar totodată și mulți tineri dornici să ducă tradițiile mai departe. Momentul înființării grupului s-a petrecut în seara de 31 decembrie 2016, când s-au întâlnit cetele de urători în fața casei preotului satului, din pură coincidență. A fost clipa în care s-a hotărât unirea cetelor. De atunci, an de an, grupul a funcționat în perioada sărbătorilor de iarnă, încercând mereu să fie din ce în ce mai buni.

Povestea tradițiilor pe care le prezentă – Jocul caprei și al cerbului, Dansul căiuților, Urături și strigături, Năvala urșilor –, a pornit în Ajunul Anului Nou 2020, când, umblând pe ulițele satului Boțești la urat, grupul s-a întâlnit cu un bătrân, care a povestit întâmplări din viața lui: omul avea o turmă de oi și capre cu care umbla prin lume. A fost atacat deseori de urși și lupi, și-a pierdut o parte dintre animale, altele i-au murit și a rămas singur.

Pornind de la această povestire, s-a creat un scenariu cu urături și cu obiceiurile din zona Girovului, îmbogățindu-le și creionând un moment artistic original.

 

ALAIUL PLUGUȘORULUI „SUMĂNARII” DIN TRIFEŞTI (Neamţ)

Formaţia „Sumănarii” din Trifeşti s-a înfiinţat în 1971, atunci când, descoperind frumuseţea sumanelor ţinute în lăzile de zestre ale bătrânilor satului, învăţătorul Dumitru Stoean a avut iniţiativa organizării unei formaţii care să reprezinte comuna Trifeşti la una dintre primele ediţii, cea din 1972, ale Festivalului de Datini şi Obiceiuri de la Piatra-Neamţ. Autenticitatea şi frumuseţea costumelor din Trifeşti i-au impresionat pe cei de la Televiziunea Română, acolo unde „Sumănarii” au fost invitaţi în 1973. Au urmat participări la festivaluri de la Iaşi, Constanţa, Sf. Gheorghe, Alba Iulia, spectacole la „Muzeul Ţăranului” din Bucureşti sau în Republica Moldova. Grupul este format din douăzeci de urători de vârste care se întind pe parcursul a trei generaţii. Aceştia poartă sumane care au peste o sută de ani vechime, confecţionate de meşterul Habagiu, cel care, din păcate, n-a lăsat nimănui moştenire secretul meşteşugului său, ceea ce face cu atât mai preţioasă costumaţia urătorilor. Sumanele sunt ţesute din lână bătută, fiind sunt cusute manual cu şnur tot din lână. Din recuzita grupului nu lipsesc dobele, buhaiul, harapnicele, zurgălăii, cârâitoarea, fluierul, şi cornul de vânătoare.

 

„BUHAIUL DE FETE DE LA BOIȘTEA”, PETRICANI (Neamț)

Grupul a fost înființat în anul 2022, la inițiativa părintelui paroh Gheorghe Trofin. Urătura celor douăsprezece fete amintește de frumusețea trecerii în Noul An și împărtășește urări de bine celor care doresc să le asculte. Acest obicei datează de sute de ani. Până în prezent a fost realizat de băieți. Acum, cu ajutorul acestor tinere, tradiția va fi dusă mai departe din generație în generație. Așadar, „Buhaiul de fete” este o noutate, membrele grupului dorindu-și să păstreze tradiția strămoșească și să încânte inimile publicului prin bătăile tobelor și ritmul fluierașului.

 

ALAIUL DE DATINI ŞI OBICEIURI DIN COMUNA RĂUCEŞTI (Neamţ)

Datinile şi obiceiurile cu caracter ludic sunt încă extrem de bine reprezentate în folclorul din comuna Răuceşti. Analizate prin prisma fenomenului folcloric, alaiurile de datini şi obiceiuri din satul Oglinzi, dovedesc o vechime care se pierde în primele manifestări rituale caracterizate prin sincretismul expresiei – joc, text, cântec.

Ceea ce este de remarcat, ca o caracteristică definitorie a acestor manifestări în satul Oglinzi, este larga lor răspândire şi buna conservare a materialului folcloric. Acest lucru dovedeşte că fenomenul de creaţie a funcţionat şi probabil funcţionează şi în prezent. Aşa se poate explica existenţa diverselor tipuri de capră – capră tânără, capră bătrână. Mesajul ritual iniţial rămâne acelaşi, schimbându-se doar forma de transpunere artistică. Jocul caprei de Anul Nou comportă anumite particularităţi: Capra bătrână din Oglinzi este formată din tineri cu măşti de moşnegi, care strigă la capră. Originalitatea momentului este dată de folosirea cârjelor contorsionate.

Formaţia din Răuceşti este coordonată de profesorul Gheorghe Smău.

 

FORMAŢIA ARNĂUŢILOR DIN URECHENI (Neamţ)

Este o formaţie cu o tradiţie de peste un secol. Arnăuţii sunt mercenari albanezi aflaţi în slujba domnitorilor din cele două ţări române – Moldova şi Ţara Românească –, ca gardă domnească sau în slujba boierilor, ca gardă personală, mai ales în perioada domniilor fanariote.

Arnăuţii prezenţi în grupul de la Urecheni sunt îmbrăcaţi în costume populare şi au peste cămaşă o năframă din borangic sau un şervet pe care sunt prinse mărgele. Deasupra se poartă o flanelă roşie. Pe cap, membrii grupului poartă căciulă, şi ea împodobită cu mărgele, dar şi cu bucăţele de oglindă. Arnăuţii care vor juca dansul specific poartă fuste cu zdrenţe, ce cele mai multe ori de culoare roşie sau albastră. Sunt îmbrăcați cu iţari albi. În picioare au opinci cu zurgălăi. În mână poartă câte un buzdugan şi acesta împodobit.

Arnăuţii sunt recunoscuţi pentru vitejia lor şi pentru loialitate. Arnăuţii albanezi angajaţi se deosebeau în mod esenţial de mercenarii feudali europeni prin faptul că îşi dădeau viaţa pentru a apăra persoanele care-i angajau şi bunurile încredinţate lor.

 

ANSAMBLUL FOLCLORIC „STRĂJERII MUNTELUI” (Farcaşa, judeţul Neamţ)

De la poalele Munților Stânișoarei vine să colinde Ansamblul folcloric „Străjerii muntelui” din satul Farcașa. An de an, gospodarii și tinerii localnici, care iubesc și păstrează credința și tradiția strămoșească, se adună, asemenea dacilor, în costume populare și merg cu Capra, bucurând Valea Bistriței și nu numai cu cântecele și costumele lor, unice prin frumusețe, autenticitate și profunzimea folclorică. Prin ceea ce fac de Sărbători, an de an, fărcășenii păstrează vie datina străbună și credința populară milenară, care îi ghidează în viața și le oferă o identitate românească și creștină autentică, indiscutabilă.

 

ANSAMBLUL „CODRII STÂNIȘOAREIˮ (Borca, Neamț)

Este coordonat artistic de Dumitrela Petrescu și Marcela Bondar.  Grupul a obținut Trofeul secțiunii formațiilor de dansuri populare și Premiul I (secțiunea grup folcloric) la Concursul „Vacanțe artistice”, Premiul I la concursul „Multitalent Show”, Premiul II la competiția „Ritmuri de toamnă”, Locul II la competiția de la Durău, „Tânăr și liber”.

De asemenea, a mai participat la „Festivalul Haiducilor” de la Grințieș, la Sărbătoarea teritoriului GAL, de la Ceahlău, la Târgul „Tradiții și gastronomie” Farcașa.

Grupul a fost invitat de diverse televiziuni să participle la înregistrări alături de interpreți consacrați ai folclorului românesc.

 

ANSAMBLUL FOLCLORIC „FLORICICĂ DE LA MUNTE” al Centrului pentru Cultură şi Arte „Carmen Saeculare” Neamţ

Înfiinţat în 1971, Ansamblul folcloric „Floricică de la munte”, s-a consacrat, în timp, ca unul dintre cei mai importanţi păstrători de cultură tradiţională românească. De aproape cinci decenii, ansamblul nemţean cutreieră Europa, ducând cu el frumuseţea dansurilor, cântecelor şi a costumelor populare româneşti. În palmaresul Ansamblului se află distincţii obţinute la manifestări prestigioase din ţară şi din întreaga Europă: Festivalul Internaţional de Folclor de la Reims (Franţa), Festivalul de Folclor de la Zakopane (Polonia), Festivalurile de la Zavet şi Lovec (Bulgaria), Festivalul de Folclor de la Krakowia (Polonia), Festivalul Internaţional de Folclor de la Kikinda (Serbia), Festivalul de la Champtoce (Franţa), Festivalul de la Quartu Sant’Elena (Sardinia, Italia), Festivalul Internaţional „Olympus” (Katerini, Grecia) sau cel de la Adapazari (Turcia).

Parte componentă a Centrului pentru Cultură şi Arte „Carmen Saeculare” Neamţ, Ansamblul „Floricică de la munte” este cel care transpune în scenă folclorul coregrafic, muzical şi literar al zonei.

Repertoriul muzical-coregrafic cuprinde suite de dansuri din toate zonele etnofolclorice ale țării. Pentru perioada sărbătorilor de iarnă, ansamblul are pregătit un program special, în care se regăsesc câteva dintre cele mai frumoase colinde din zona Neamț, precum și datini și obiceiuri practicate de gospodarii satelor ținutului, cum ar fi jocul caprei, al ursului, jocul măștilor, dar și urătura de An Nou, sau semănatul.

Conducerea muzicală îi aparține dirijorului Denis Samson, iar cea artistică coregrafului Dedilia Popovici.

 

ANSAMBLUL FOLCLORIC „CODRII NEAMȚULUI”

Aparține Asociației Culturale „Codrii Neamțului” din Piatra Neamț. A fost înființat în anul 2010, de către profesor coregraf Sebastian Coroi, la îndemnul regretatului maestru coregraf Nae Rotaru.

Ansamblul a participat la concursuri și festivaluri în țară și străinătate, la emisiuni televizate (Antena 1: „România dansează”, „Neața cu Răzvan si Dani”; Pro Tv: „La Măruță”, „Dansez pentru tine”, „Românii au talent”, „Vorbește lumea”; Național Tv, Favorit Tv, Etno tv, Kanal D, TVR1.

Ansamblul Folcloric „Codrii Neamțului” are în repertoriul muzical coregrafic, cântece și dansuri din toate zonele țării (Moldova, Oltenia, Ardeal, Maramureș, Oaș, Dobrogea), precum și dansuri macedonești, grecești, țigănești, rusești. De asemenea, Ansamblul are în repertoriul său și programe de Datini și Obiceiuri de Crăciun și Anul Nou (colinde tradiționale, jocul ursului, jocul caprei, jocul căiuților, jocul măștilor, urătură tradițională).

Ansamblul Folcloric „Codrii Neamțului” are în componența sa un număr de patruzeci de dansatori, fete și băieți, cu vârste cuprinse între 14 ani și 40 de ani, precum și cel mai longeviv dansator cu vârsta de 72 de ani. Pe lângă AFCN, în cadrul ansamblului funcționează și o școală de dans tradițional cât și de dansuri de societate.

Grupul folcloric are ca și pepinieră un număr de douăzeci de dansatori, copii cu vârste între 6 și 10 ani, și o grupă de patruzeci de dansatori cu vârsta cuprinsă între 10-20 de ani, care se pregătesc în mod frecvent pentru a ajunge în trupa mare.

Ansamblul a participat la festivaluri în Grecia, Bulgaria, Belgia, Italia, Franța, precum și în țară.

AFCN a colaborat în ultimii doisprezece ani cu maeștrii coregrafi cunoscuți ai țări: Marin Barbu – București, Titi Boantă – Mureș, Ionel Garoafă – Craiova, regretatul Viorel Vatamaniuc – Suceava, Petre Șușu – Iași, Robert Costrovanu – Bacău, Vasile Stoia – Sibiu, Marian Coman – Tulcea, iar din zona Neamțului îl amintim pe regretatul maestru coregraf Nae Rotaru, care a fost piatra de temelie și un bun mentor în primul an de viață al Ansamblului.

Ansamblul Folcloric „Codrii Neamțului” este condus de prof coregraf Sebastian Coroi, care este absolvent al UNATC București, AMGD Cluj-Napoca – licență teatru, coregrafie, muzică, precum și masterand al UAGE Iași – management artistic.

Pentru evenimentul din 28 decembrie 2025, „Codrii Neamțului” a pregătit un moment muzical coregrafic și de teatru folcloric, cu datini și obiceiuri specifice acestei perioade: colinde tradiționale, Urătură tradițională, Jocul Măștilor, Jocul Caprei, Jocul ursului – zona Valea Bistriței (Neamț).

 

ANSAMBLUL FOLCLORIC „COMORILE NEAMŢULUI”

A fost înfiinţat de către profesor-coregraf Anda Maria Acristinei, în anul 2008. Aceasta, din dragoste pentru jocul și cântecul popular, a strâns în jurul său tineri cu vârste cuprinse între 4 şi 30 de ani, punând astfel bazele unui ansamblu de dansuri populare româneşti. Talentul coregrafului şi eforturile dansatorilor au rodit apoi în numeroase reprezentaţii la nivel local, judeţean, naţional, pentru ca ulterior ansamblul să efectueze turnee şi să participe la concursuri şi festivaluri internaţionale în Franţa, Spania, Turcia, Grecia.

Intenţia Ansamblului folcloric „Comorile Neamtului” este de a prezenta o imagine despre cultura tradiţională şi obiceiurile judeţului Neamţ, dar şi din alte regiuni ale ţării.