În jurul anului 1500 un grup de sihaștri de la Mănăstirea Neamț se așează pe Valea Pârâului Secu care, sub conducerea ieroschimonahului Zosima, în anul 1530 vor întemeia Schitul lui Zosima. Domnitorul Petru Rareș va fi cel care va înălța o biserică pentru noul schit, pe locul bisericii cimitirului de astăzi. În anul 1550 schitul a fost îngrădit cu zid de piatră de către Elena, soția voievodului, și de fiii săi. Ctitorii mănăstirii de piatră sunt Nestor Ureche împreună cu soția sa Mitrofana, părinții cronicarului Grigore Ureche.
Din punct de vedere …

 
Mănăstirea Bistrița este unul din cele mai vechi ansambluri religioase, istorice și de artă medievală din România, fiind totodată cea mai importantă ctitorie mușatină din Moldova. Tradiția atribuie primul altar ridicat la Bistrița lui Petru I Mușat, care ar fi ctitorit un schit de lemn pe locul actualei biserici. Principalul ctitor fondator al mănăstirii este considerat însă Alexandru cel Bun, fiind urmat de trei mari mușatini: Ștefan cel Mare, Petru Rareș și Alexandru Lăpușneanu. Alexandru cel Bun își va fixa la Bistrița locul necropolei sale și a familei domnitoare, zidind …

 
VI – Mânăstirile din Neamţ
 
Mânăstirile din zona Neamţului dăinuie semețe, trecând peste timpuri, peste orânduiri, peste neamuri şi generaţii, ca şi cum ar fi existat dintotdeauna.O asemenea dovadă a credinţei româneşti este şi Mânăstirea Neamţ, una dintre cele mai vechi mânăstiri din Moldova şi o nestemată a Ortodoxiei Româneşti. Situat în comuna Vânători Neamț, în apropierea orașului Târgu Neamţ, complexul mânăstiresc cuprinde biserica, care datează din secolul al XIV-lea, un muzeu şi o bibliotecă ce datează de la sfârşitul secolului al XIV-lea şi care număra în anul 1862 peste 12.000 …

Edificiul ridicat în secolul al XVI-lea nu a suferit reparaţii importante până în vremea episcopilor Ioanichie (1747-1769) şi Leon Gheucă (1769-1786) când s-a lucrat îndeosebi la turla, altarul şi naosul bisericii, fără a se afecta prea mult formele originare. În schimb, lucrările iniţiate de episcopul Gherasim în 1805 au împietat asupra structurii iniţiale a monumentului, fiind calificate de savantul şi episcopul Melchisedec Ştefănescu drept un adevărat “act de vandalism”. Atunci, pentru a câştiga spaţiu în interior, s-au înlăturat pereţii despărţitori dintre pridvor şi pronaos şi dintre pronaos şi naos, intervenindu-se …

Prima atestare documentară a mănăstirii datează de la 1210. Potrivit documentelor, Petru Muşat a ridicat, pe locul unei vechi biserici de lemn un locaş de piatră în 1375, distrus la cutremurul din 1471. Între anii 1486 şi 1497, Ştefan cel Mare, considerând imposibilă refacerea vechii biserici a ridicat o nouă biserică, cu hramul Înălţarea Domnului, un adevărat unicat arhitectural, de o eleganţă şi frumuseţe deosebite. Absida altarului şi naosul au fost pictate în ultima perioadă de domnie a lui Ştefan cel Mare, iar pronaosul şi pridvorul închis, în vremea lui …

 
La Piatra Neamt intre anii 1468-1475 s-a construit Curtea Domneasca a lui Stefan cel Mare ce a avut rol administrativ al tinutului Neamt. Apoi, a urmat constructia bisericii “Sf Ioan Botezatorul” si ca o necesitate pentru biserica, constructia turnului clopotnita.
Biserica Domneasca “Sf. Ioan Botezatorul” din Piatra Neamt a fost zidita de la data de 15 iulie 1497 pana la data de 11 noiembrie 1498 si reprezinta cel mai valoros edificiu din Complexul Curtea Domneasca a lui Stefan cel Mare. Avand o lungime de 25,90, o latime de 8,10 si o inaltime de …

Mai jos de bisericuța dintr-un brad exista o veche ctitorie a familiei Cantacuzino, reînnoită în anul 1813 de arhimandritul Benedict, stareţul Mănăstirilor Neamţ şi Secu. Lăcaşul era ridicat pe temelie de piatră, cu pereţi din bârne de brad, în stilul clasic al bisericilor moldoveneşti, în plan triconc, cu o turlă deasupra naosului, cu pridvor lat, deschis inițial, dar închis acum cu pereți de lemn și ferestre. Biserica a fost împodobită cu o catapeteasmă sculptată în lemn de tei, pictată şi poleită cu aur.
Întregul ansamblu al schitului este declarat monument istoric …

Două mănăstiri din județul Neamț – Durău și Horația – vor avea sâmbătă, 25 martie, slujbe speciale, marcând astfel propriile hramuri, în ziua de Buna Vestire.
Buna Vestire sau popular Blagovestenia (termenul slav corespunzător celui de Buna Vestire), este praznicul în amintirea zilei în care Sfântul Arhanghel Gavriil a vestit Sfintei Fecioare că va naște pe Fiul lui Dumnezeu.
 
Mănăstirea Durău a fost ridicată pe locul unui vechi schit existent de pe la 1600, cu prima atestare documentară datând din 1779. Sfântul locaş ascunde între zidurile bisericii din incintă o catapeteasmă deosebită, …

Renumitele mănăstiri din Moldova reprezintă o destinație turistică la care trebuie să ajungi măcar o dată în viață. O călătorie în județul Neamț îți va oferi posibilitatea să vizitezi o parte din aceste mănăstiri, să admiri arhitectura religioasă moldovenească și să te bucuri de bogăția spirituală a oamenilor din această zonă.
Poți să vizitezi aceste mănăstiri din Moldova fie pe cont propriu într-un circuit cu mașina personală, pe care să-l planifici de unul singur, fie cu ajutorul unei agenții de turism. Prima variantă îți va oferi mai multă libertate de mișcare …

Mănătirea Neamț este o străveche vatră monahală din județul Neamț unde frumusețea naturii înconjuratoare se completează cu lumina culturii interioare și cu mulțimea pelerinilor ce vin aici în cautarea unor momente de liniște. Considerată o cetate a credinței ortodoxe, această veche mănăstire cu valoare de simbol a spiritualității ortodoxe și a culturii românești, adăpostește un bogat tezaur de obiecte bisericești de o mare valoare artistică, istorică și religioasă.
Unul dintre cele mai importante obiecte care are și o valoare religioasă deosebită se află în biserica “Înalțarea Domnului” din curtea mănăstirii Neamț …

Nicăieri în ṭara noastră nu există un loc care să adăpostească o atât de bogată ṣi rodnică viaṭă călugărească ca în Ţinutul Neamṭului. Sălbăticia munṭilor, desiṣul pădurilor, liniṣtea poienilor ṣi frumuseṭea văilor au constituit cu adevărat vetre unde credinṭa în Dumnezeu nu s-a stins niciodată. Mănăstirile din Neamṭ de-a lungul existenṭei lor au reprezentat repere de moralitate, de pioşenie şi viaţă duhovnicească, de credinţă şi dăruire. Vă invităm să vizitaṭi ṣi să descoperiṭi patru mănăstiri celebre, adevărate monumente de arhitectură cu o istorie zbuciumată.
Mănăstirea Neamṭ, potrivit documentelor datează din secolul …

Dacă nu simți încă atmosfera de sărbătoare, află că omul sfințește locul și uneori și vremurile, iar din acest motiv am decis să te întâmpinăm cu vești noi din ținutul Neamțului, nu de alta dar să-ți faci din timp pregătirile pentru vacanță, c-așa fac oamenii de soi. Și nu vrem să te ținem ocupat prea mult acum, o să fim scurți la vorba ca s-avem ce povesti când vei sosi aici.
De Paște, sărbătoare prețuită și celebrată de românii de pretutindeni, toată lumea îmbracă haine de liniște, bunătate și sfințenie. Iar …

În locul unde credinţa se întrevede cu bunătatea, iar sfinţenia se reuneşte cu dăruirea, sălăşluieşte Dumnezeu printre oameni. Aici, timpul trece mai greu dar trece curăţându-ţi sufletul de greutăţile cotidiene şi aici parcă poţi într-adevăr auzi chemarea străveche către virtuţi mult preţuite. Acest loc este vechea Mănăstire Agapia, ce stă neclintită ca un vultur care îşi apără semeţ teritoriul lăsat de străbuni. Când sufletul e nevoiaş şi are nevoie de îndrumare, când vremurile sunt tulburi şi e nevoie de limpezime şi luciditate, poţi veni aici. Mereu poarta e deschisă.
Aici, la …

 
Icoana făcătoare de minuni de la
Mănăstirea Neamț
 
Icoana Maicii Domnului ”Lidianca” de la Mănăstirea Neamț este o icoană cu o poveste impresionantă ce ne întoarce înapoi în timp, cam prin anul 665. Se zice că în acest an, înainte de a deveni patriarhul Constantinopolului, sfântul Gherman s-a dus la Ierusalim pentru a se închina la Sfântul Mormânt și văzând icoana Maicii Domnului într-o biserică din Lida, plăcându-i foarte mult, dădu comanda unor pictori să-i facă o copie a acesteia. Pictorii i-au făcut o copie icoanei chiar în același an, iar …

Ce este hramul?
Orice lăcaș de cult ortodox în momentul când este sfințit, ia numele unui praznic împărătesc, al unei sărbători a Maicii Domnului sau a unui sfânt. Acest sfânt se numește hram, cuvânt provenit din limba slavonă, iar biserica primește numele acestuia în momentul sfințirii acesteia. Această lucrare poartă numele de târnosire iar slujba acesteia se face doar de către un episcop sau arhiereu. Din acest moment acel sfânt va patrona și va ocroti acea biserică, momentul când este sărbătorit acesta fiind și momentul când va fi și cea mai …