Episodul 7 – Mănăstirile din Neamț
Mânăstirile din zona Neamţului dăinuie semețe, trecând peste timpuri, peste orânduiri, peste neamuri şi generaţii, ca şi cum ar fi existat dintotdeauna.O asemenea dovadă a credinţei româneşti este şi Mânăstirea Neamţ, una dintre cele mai vechi mânăstiri din Moldova şi o nestemată a Ortodoxiei Româneşti. Situat în comuna Vânători Neamț, în apropierea orașului Târgu Neamţ, complexul mânăstiresc cuprinde biserica, care datează din secolul al XIV-lea, un muzeu şi o bibliotecă ce datează de la sfârşitul secolului al XIV-lea şi care număra în anul 1862 peste …

În locul unde credinţa se întrevede cu bunătatea, iar sfinţenia se reuneşte cu dăruirea, sălăşluieşte Dumnezeu printre oameni. Aici, timpul trece mai greu dar trece curăţându-ţi sufletul de greutăţile cotidiene şi aici parcă poţi într-adevăr auzi chemarea străveche către virtuţi mult preţuite. Acest loc este vechea Mănăstire Agapia, ce stă neclintită ca un vultur care îşi apără semeţ teritoriul lăsat de străbuni. Când sufletul e nevoiaş şi are nevoie de îndrumare, când vremurile sunt tulburi şi e nevoie de limpezime şi luciditate, poţi veni aici. Mereu poarta e deschisă.
Aici, la …

Aproape de mijlocul lunii noiembrie, în ţinutul Neamţului, privind în jur, vei putea admira spectacolul mut al naturii. Un joc de lumini difuze şi culori pastelate îţi vor delecta văzul, iar frigul încă timid şi mirosul iernii ce va veni, te vor introduce în melancolia toamnei, anotimp numai bun pentru a te regăsi pe tine însuţi, adunându-ţi forţele pentru anul nou ce va veni în curând. Asemenea naturii, şi omul trece printr-o schimbare continuă, uneori fiind nevoie de perioade de regăsire, perioade de tranziţie şi perioade de renaştere spirituală.
În aceste …

Sf. Parascheva, ocrotitoarea Moldovei este mult cinstită în lăcaşurile de cult ortodoxe din judeţul nostru. Catedrala Arhiepiscopală “Sfânta Parascheva” din Roman îşi sărbătoreşte hramul la data de 14 octombrie, în zi de sărbătoare, iar pelerinii sunt aşteptaţi să-i treacă pragul şi să-şi redescopere liniştea şi pacea sufletească.
Monument de arhitectură vechi de 500 de ani, între zidurile sale adăposteşte o nestemată moştenire de mărturii istorice sub formă documentară, precum şi odoare preţioase. În interior, pictura bisericii impresionează şi transmite sentimentul de monumental.
Info tel. 0233/731.683

Ctitorie a lui Petru Rareș și a fiului său Iliaș, al cărei hram se sărbătorește în data de 14 octombrie Ansamblul Catedralei se încadrează în rândul monumentelor de arhitectură religioasă, care în cei 500 de ani de existență s-a constituit ca un important centru cultural al zonei.
Se remarcă icoana unicat a Ocrotitoarei Moldovei, Cuvioasa Parascheva, precum și pictura deosebit de frumoasă a interiorului bisericii.

Monumental și expresiv este şi Turnul Clopotniță, structurat pe 5 nivele, ce adăpostește o impresionantă bibliotecă documentară. Info tel. 0233/731.683

Timpul stă în loc. Așa pot fi caracterizate sfintele lăcașuri de cult din județul Neamț. Mănăstirile zonei Neamțului cuceresc neclintite istoria, trecând peste veacuri, peste orânduiri, peste neamuri și generații, ca și cum ar fi existat dintotdeauna.
O astfel de dovadă a credinței românești este și Mănăstirea SECU, construită ca o cetate care are o vechime de aproape 500 de ani și care adăpostește icoana Cipriota (1647) și un muzeu cu un tezaur de mare valoare artistică și istorică.
Mănăstirea SECU vă așteaptă să îi treceți pragul și în acest an la …

Satul mănăstiresc de la Văratec este unul dintre cele mai mari sate de acest fel din țară și care, nu numai pentru vechimea caselor și chiliilor, face parte din patrimoniul nostru național. Satul este alcătuit din 180 de case, cu flori în curți și ceardacuri, respirând puritate. Căsuțele s-au grupat în jurul bisericilor pe măsură în care acestea au fost ridicate (biserica cu hramul Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul, 1817, biserica cu hramul Schimbarea la Față, 1847, biserica cu hramul Adormirea Maicii Domnului, 1882). În sat, ne spune maica stareță Stavrofora …

Aflată într-o poiană superbă din munţii Stânişoarei, Mănăstirea Petru Vodă este unul dintre împortantele centre de pelerinaj din România post-decembristă. A fost înfiinţată în anul 1991, mai întâi ca schit, de către părintele Iustin Pârvu, duhovnicul şi întâiul stareţ al acestui vestit aşezământ monahal, împreună cu doi călugări ucenici care l-au însoţit.
Biserica a fost ridicată pe o fundaţie din beton, iar din anul 1992 s-au putut oficia slujbe religioase. Faima părintelui ctitor s-a dus în cele patru zări asfel că, repede, în jurul lui s-a strâns obştea. În anul 1993 …

Ţinutul Neamţ este locul binecuvântat în care au răsărit lăcaşuri mănăstireşti reprezentând tot atâtea comori de viaţă monahală închinată lui Dumnezeu. Pelerinajul nostru poate începe de la prima biserică a Episcopiei Romanului, care avea hramul Sfânta Vineri, construită de tatăl lui Alexandru cel Bun, Roman Vodă de la care îşi va fi luat numele şi localitatea, astăzi municipiul Roman. Pe atunci adăpostea oseminte domneşti şi de aceea a fost aleasă pentru a fi reşedinţă episcopală încă din acele vremuri. Petru Rareş a înălţat pe amplasamentul bisericii o nouă biserică cu …

În comuna Gârcina, din judeţul Neamţ, pe DN15C (Piatra Neamţ – Târgu Neamţ)  se face la un moment dat un drum la stânga (DN146). Mergând pe acest drum, vom afla, într-o poiană de la poalele unei păduri, Mănăstirea Almaş. Are o istorie străveche care începe din anul 1659 când o familie de ciobani haţegani cu numele Almaş, iubitoare de Dumnezeul creştin ortodox, fugită din Transilvania din calea asupririi maghiare, a întemeiat cu ajutorul răzeşilor de prin aceste locuri un schit cu hramul Sfântul Nicolae. Locaşul de închinăciune a fost …

           Vă propunem să faceţi un pelerinaj la un sfârşit însorit de săptămână la câteva mănăstiri, monumente istorice aflate în dreapta și stânga drumului DN15 Piatra Neamţ-Bicaz. Să plecăm din Piatra Neamţ spre Mănăstirea Bistriţa (7-8 km), una dintre cele mai vechi şi mai importante aşezăminte monahale din Moldova cu trei ctitori, mari voievozi: Alexandru cel Bun, Ştefan cel Mare și Petru Rareş.
Aşezată între dealuri cu păduri în amestec şi cu livezi de meri, nuci, şi cireşi, mănăstirea ne întâmpină cu zidurile ei vechi în mijlocul …

            Nicolae Tonitza, despre care Tudor Arghezi scria ”Tonitza e un cuvânt activ complex concentrat; mare în toate componentele…. Pensula lui suavă spune, gândește și cântă…” s-a  născut la Bârlad la 13 aprilie 1886. A studiat pictura la Academia de Arte Frumoase din Iaşi, a urmat la Berlin, Academia Regală bavareză de Arte Frumoase, apoi la Paris.
Puţini ştiu că Tonitza, cel mai bine vândut pictor român în ultimii 10 ani (aproape un milion de euro), a fost şi pictor de biserici. În judeţul nostru avem dovada talentului şi …

Aflată între munţi purtând păduri seculare care-i subliniază frumuseţea, un loc de preţuit cu dragoste creştină, Mănăstirea Agapia, una dintre cele mai renumite din Moldova, este atestată documentar în anul 1437. Dar fiindcă terenul era supus alunecărilor, prin anii 1600, călugării au construit altă mănăstire, mai la vale, din piatră de granit, sfinţită la 1647. Biserica are hramul bisericii vechi construită de Petru Rareş, Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavril. Din anul 1803 , mănăstirea primeşte obşte de maici. De-a lungul vremii, mănăstirea, care ”pare a se furișa și a se ascunde …

            Se spune şi se ştie de către fiecare credincios, că în fiecare dintre noi există o scânteie de Lumină Sfântă, că Lumina Sfântă este şi o simţim întruna în suflet, în inimile noastre, nu numai de Înviere. Cu atât mai mult, cel ce o pierde pe parcursul anului o va regăsi în  bisericile din mănăstiri unde maici şi călugări se nevoiesc pentru a păstra credinţa  în Dumnezeu a acestei naţii creştine. O Lumină care, cu cheile iubirii şi iertării ne deschide calea spre noi înşine şi spre aproapele nostru, ne dă …

În apropierea mănăstirii Horaiţa, la câteva sute de metri, pe un drum în urcuş se află Schitul Horăicioara sau Horaiţa Veche care există acolo încă din anul 1466, după cum menţioneză înscrisul consemnat în tinda bisericii. Fiindcă schitul n-avea biserică,  la porunca voievodului Ştefan cel Mare şi Sfânt,  în anul 1480, este ridicată, prima biserică (din lemn) cu hramul Buna Vestire. După mai bine de 400 de ani, la Schit, se construieşte o biserică din piatră (1868), în care se găseşte Icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului, una dintre …