În Ţinutul Neamţului ne întâmpină la tot pasul mărturii ale credinţei împărtăşite de către popor. Aici, fiecare munte, stâncă, deal sau apă are o poveste de spus pelerinilor care vin an de an să viziteze şi să cunoască aceste locuri binecuvântate de Dumnezeu. Transmise prin viu grai din generaţie în generaţie sau redate de mari scriitori şi poeţi români aceste poveşti descriu legende sau de cele mai multe ori realitatea minunatelor locuri în care s-au întemeiat lăcaşele de cult.
Un călător neobosit al acestor meleaguri a fost scriitorul Calistrat Hogaş care …

Transmise din generaţie în generaţie obiceiurile tradiţionale erau strict respectate asigurând buna rânduială a lucrurilor din cadrul comunităţii. Acestea erau legate de cele mai multe ori de credinţă, iar fiecare sat avea propriile obiceiuri şi norme de viaţă şi muncă. Obiceiurile tradiţionale sunt împărţite în mai multe categorii, şi anume:
Obiceiurile cu ocazia sărbătorilor de iarnă sunt cele mai bogate şi mai vesele dintre manifestările folclorice din Neamţ. De la săbătoarea Crăciunului la Anul Nou au loc o serie de manifestări la care participă toată colectivitatea, impresionând prin costumaţiile originale, muzică …

Portul popular din judeţul Neamţ constituie unul din cele mai reprezentative elemente de cultură populară şi se înscrie în caracteristicile generale ale portului moldovenesc. Realizate manual piesele de îmbrăcăminte populară erau lucrate cu multă răbdare şi miestrie folosindu-se modele originale.
Costumul tradiţional femeiesc se remarcă prin simplitatea pieselor din care era compus, şi anume: broboada pe cap, catrinţa, cămaşa cu poale, brâul şi brâneaţa, bondiţa, sumanul, opincile  şi traista. Toate piesele costumului erau lucrate de fiecare femeie şi decorate cu multă măiestrie doar casâncile negre sau înflorate, barizurile colorate, pantofii sau …

Încă de la începutul secolului al XX lea arta lemnului reprezenta un domeniu foarte dezvoltat în Neamţ motiv care a dus la apariţia unor zone specializate în lucrări pe lemn. Pădurile de foioase şi conifere care îmbrăcau munţii şi dealurile Neamţului au fost principalul furnizor de lemn pentru dezvoltarea pe scară largă a multor activităţi de obţinere şi prelucrare a lemnului. Astfel s-au dezvoltat în Ţinutul Neamţului mai multe zone în care arta prelucrării lemnului era ocupaţia principală.
Zona Grumăzeşti cunoscută pentru sculptura în lemn tare de stejar din care se …

Satele nemţene încă mai păstrează construcţii tradiţionale care reprezintă adevărate documente de viaţă ale înaintaşilor noştri. Ele se disting prin dimensiuni reduse şi tehnici simple de realizare, prin echilibrul proporţiilor şi armonia ansamblului decorativ. Locuitori acestor sate îşi realizau singuri construcţiile din gospodării şi tot ei erau solicitaţi pentru ridicarea clădirilor mai importante: biserici, şcoli, conace, case cu cerdac decorat şi porţi înalte.
Cea mai importantă construcţie din interiorul gospodăriei ţăranului era casa compusă în trecut dintr-o încăpere şi tindă. Cu timpul, pentru a satisface nevoile vieţii unei familii a apărut …

Vineri, 17 august 2012, de la ora 15.00 s-a dat startul celei de a doua ediţie a Festivalului Naţional de lăută. Acestă manifestare s-a desfăşurat pe parcursul a trei zile în Cetatea Neamţului singura fortificaţie medievală păstrată și restaurată din Moldova şi au participat menestreli din Iași, Timișoara şi Hunedoara.
De vineri și până duminică în Cetatea Neamţului s-au organizat spectacole de teatru, scenete şi animaţie pentru copii, Comedia dell’arte, teatru de păpuşi, ateliere de confecţionare de păpuşi tradiţionale şi panarame, spectacole folclorice și dansuri tradiţionale. Acest proiect al serilor de …

În perioada 17-19 august 2012, a avut loc în Piaţa Roman Muşat din Roman, Neamţ cea de a III a ediţie a Târgului de Gustar. Deschiderea oficială e evenimentului a fost programată vineri, 17 august, de la orele 10.30, odată cu oficierea unei scurte  slujbe de pomeniere a meşterilor populari care au plecat de curând de printre noi. Evenimentul a fost organizat de Primăria Municipiului Roman, Asociaţia Meşterilor Populari din Moldova, Asociaţia Pentru Antropologie Urbană din România – filiala Roman şi Fundaţia “Hanul Ancuţei”.
La ediţia din acest an au participat …

Marţi, 14 august 2012, ora 17.00 a avut loc la Galeriile „Lascăr Vorel” vernisajul expoziţiei de pictură “Bacante şi inorogi”, a artistului plastic Petru Damir. Expoziţia este organizată de Uniunea Artiştilor Plastici – Filiala Neamţ şi Complexul Muzeal Neamţ, iar despre opera pictorului ieşean a vorbit criticul de artă Valentin Ciucă.
Petru Damir s-a născut în anul 1949 în Zahorna, judeţul Iaşi şi fiind pasionat încă din copilărie de forme şi culori artistul va urma cursurile Liceului de Arte Plastice “Octav Băncilă” din Iaşi. Studiile de pictură le va aprofunda în …