Rezervaţia de zimbri şi faună carpatină „Dragoş Vodă” este situată pe o suprafaţă de circa 11.500 ha şi se află pe raza comunei Vânători-Neamţ, în apropierea lui DN15 şi a Mănăstirii Neamţ.
Fiind una dintre cele mai mari şi mai reprezentative rezervaţii din Europa, nu e de mirare că ea se află şi în topul celor mai vizitate obiective turistice din judeţul Neamţ. De altfel, această rezervaţie reverberează încă în amintirea câtorva generaţii de cine-spectatori, prin faptul că aici au fost filmate şi câteva secvenţe de vânătoare – cu zimbri „în …

Sătenii s-au născut şi au trăit la umbra pădurii, care le-a oferit adăpost şi hrană în vremile de restrişte, aerul curat, frumuseţea coroanelor verzi, bogăţia plantelor şi animalelor ce o populează, dar mai ales, le-a dăruit cel mai preţios material – lemnul, folosit la realizarea majorităţii lucrurilor necesare în gospodăria tradiţională. Arta lemnului este un domeniu foarte dezvoltat în Neamţ; cu motive şi forme tradiţionale sau mai noi, lemnarii iscusiţi îşi arată şi acum măiestria prin piesele de mobilier şi obiectele casnice pe care le realizează.
Galerie foto:
 

 
Muzeul Vasile Găman
 
Lada cu …

 
Împletitul de nuiele
Un meşteşug deosebit este cel al ”împletitului de nuiele”, din care se fac numeroase obiecte utilitar-decorative: coşuri de mare diversitate şi folosinţă, garnituri de mobilă de grădină: taburete, scaune, mese. Meşterii, numiţi ”coşărcari” sunt răspândiţi în zonele mai joase ale judeţului Neamţ, unde se cultivă ”mlada” – arbust cu ramuri subţiri şi flexibile – materia primă pentru împletituri. Standurile lor, cu bogate produse,  pot fi văzute pe şoseaua ce duce de la Roman spre Suceava, în satele Barticeşti şi Nisiporeşti, comuna Boteşti, dar coşărcari pricepuţi sunt şi în …

Nici o altă ocupaţie nu a creat o mai mare comuniune socială şi spirituală, ca ţesutul tradiţional din timpul iernii. Însuşi scriitorul Ion Creangă, care de copil a participat la astfel de activităţi, amintea că ”… în Humuleşti vuiau vătălile în toate părţile”. În aceste condiţii autonome de lucru s-a creat adevărata artă tradiţională a textilelor de casă, pentru că fiecare ţesătoare a adăugat, la modelul răspândit în sat, detalii personale ornamentale şi cromatice.
Neamţul este renumit pentru scoarţa ”cu trandafiri” din Ghindăoani, scoarţa ”cu flori” din Crăcăoani, scoarţa ”în nouri” …

 
Piatra este o resursă naturală, aflată din abundenţă pe teritoriul judeţului Neamţ, mai ales în zonele de munte şi de deal şi, de-a lungul timpului, a avut multiple întrebuinţări: la construirea cetăţilor şi curţilor domneşti, la clădirea bisericilor monumentale şi a temeliilor bisericilor de lemn, a hanurilor şi a altor edificii. Din lespezi mari de gresie bine cimentată se lucrau pietrele de moară, pietrele de tocilă, ghizdurile de fântână, lucrările funerare (cruci, lespezi).Câţiva pietrari din satul Leghin, comuna Pipirig, mai lucrează şi în prezent cruci şi alte piese funerare, sculptate …

 
Puține monumente medievale din teritoriile românești se bucură de un renume atât de mare precum Cetatea Neamț. Faptele istorice petrecute cu secole în urmă, consemnate în documente și cronici, dar mai ales lucrările unor scriitori și însemnările unor istorici de prestigiu din ultimii 150 de ani au creat o imagine aparte acestei fortărețe, care a fost receptată pozitiv de către publicul larg. Cine dintre noi nu a auzit de legenda “Muma lui Ștefan cel Mare” scrisă de Dimitrie Bolintineanu, de nuvela Sobieschi și românii a lui Costache Negruzzi, de poezia …

 
La Piatra Neamt intre anii 1468-1475 s-a construit Curtea Domneasca a lui Stefan cel Mare ce a avut rol administrativ al tinutului Neamt. Apoi, a urmat constructia bisericii “Sf Ioan Botezatorul” si ca o necesitate pentru biserica, constructia turnului clopotnita.
Biserica Domneasca “Sf. Ioan Botezatorul” din Piatra Neamt a fost zidita de la data de 15 iulie 1497 pana la data de 11 noiembrie 1498 si reprezinta cel mai valoros edificiu din Complexul Curtea Domneasca a lui Stefan cel Mare. Avand o lungime de 25,90, o latime de 8,10 si o inaltime de …

Mai jos de bisericuța dintr-un brad exista o veche ctitorie a familiei Cantacuzino, reînnoită în anul 1813 de arhimandritul Benedict, stareţul Mănăstirilor Neamţ şi Secu. Lăcaşul era ridicat pe temelie de piatră, cu pereţi din bârne de brad, în stilul clasic al bisericilor moldoveneşti, în plan triconc, cu o turlă deasupra naosului, cu pridvor lat, deschis inițial, dar închis acum cu pereți de lemn și ferestre. Biserica a fost împodobită cu o catapeteasmă sculptată în lemn de tei, pictată şi poleită cu aur.
Întregul ansamblu al schitului este declarat monument istoric …