Venind dinspre Bacău, pe firul Bistriței, cotește la Roznov pe drumul către pădurile seculare de pe Valea Tazlăului. Vei găsi aici un sat cu case cu cerdace şi stâlpi sculptați, în mijlocul căruia se ridică albă, Mănăstirea Tazlău, zidire a lui Ștefan cel Mare. Apoi, îndreptă-te către o altă ctitorie a domnitorului, Mănăstirea Războieni, clădită pe locul sângeroasei lupte de la Valea Albă. Printre dealurile molcome, coboară spre șes, până la răspântie, la Hanul Ancuței. Gazdele te vor primi la fel de bucuroase ca și vestita hangiță din povestirile lui …

Când ajungi în Cheile Bicazului te întrebi dacă visezi, ori eşti treaz şi abia de ai putere să cuprinzi cu ochii stâncile cele mari aruncate în drum, şi pe care, dacă te-ai căţăra, parcă ai ajunge la cer. Apoi, imediat ce cobori pe lângă pârâu, spre zona Neamţului, găseşti alte chei, alţi coloşi de piatră, cu peşteri şi alte poveşti, alte istorii. Dacă vei crede că nu mai are ce te încânta după tot ce ai văzut, află turistule că abia acum încântarea ta va atinge culmile: acum, când ţi …

Când crezi că ai văzut, auzit şi simţit tot ce îţi oferă dulcele târg al Pietrei, începi să urci pe firul Bistriţei, spre munte, printre aşezăminte ridicate de domnitori şi înalţi preoţi, de artişti, ori de oameni ai locului, vezi gospodării, păşuni presărate cu turme de oi, dealuri cu codri deşi, ajungi la zidul cel mare care ascunde apele mării dintre munţi, şi continui drumul pe malul acesteia, într-un peisaj mirific, cum numai pe aici găseşti, şi treci apoi puntea cea lungă de la Poiana Largului şi grăbeşti pasul să …

Sătenii s-au născut şi au trăit la umbra pădurii, care le-a oferit adăpost şi hrană în vremile de restrişte, aerul curat, frumuseţea coroanelor verzi, bogăţia plantelor şi animalelor ce o populează, dar mai ales, le-a dăruit cel mai preţios material – lemnul, folosit la realizarea majorităţii lucrurilor necesare în gospodăria tradiţională. Arta lemnului este un domeniu foarte dezvoltat în Neamţ; cu motive şi forme tradiţionale sau mai noi, lemnarii iscusiţi îşi arată şi acum măiestria prin piesele de mobilier şi obiectele casnice pe care le realizează.

Muzeul Vasile Găman
Lada cu zestre …

Flora masivului, protejată şi prin amenajarea Parcului Naţional Ceahlău, se constituie în ecosisteme montane de o mare valoare, marea majoritate cu continuitate în toate subzonele şi cuprinde – într-un luxuriant şi original amalgam – specii de o mare varietate. Că aici e un adevărat paradis pentru cercetători şi pentru turişti o ilustrează nu numai importanţa ştiinţifică deosebită a vegetaţiei stâncăriilor, unde multe dintre grupările instalate pe poliţe, brâne, pe substrat calcaros sau pe conglomerate sunt endemice (au existenţă şi răspândire locală), ci şi de faptul că aici se regăseşte circa …

Nici unul din munţii României nu a fermecat mai puternic privirea şi nu a înaripat în mai mare măsură imaginaţia drumeţilor, precum Ceahlăul…
Această măreaţă cupolă a Carpaţilor de Răsărit şi a întregului pământ moldav, aureolată de ancestralul frământ geologic ce a înălţat-o falnic şi maiestuos din străfund de ocean, a fost binecuvântată apoi cu milenii de zăbavă a oamenilor prin poienile, grotele şi păşunile sale, întru vânătoare, rugăciune şi păstorit.

Dintotdeauna – fie din împrejurimi, fie de pe culmile sale – sub blândul răsfăţ al razelor de soare, ochiul a avut …

Supranumit şi „marea dintre munţi”, poate ajunge la o suprafaţă maximă de 32,6 kmp şi la o adâncime maximă de 96 m, fiind cel mai mare lac antropic – făurit deci de mâna omului – din România. Poate înmagazina chiar şi 1250 milioane mc de apă, se întinde de obicei pe o lungime de circa 35 km, în principal pe la poalele Masivului Ceahlău, şi este singurul lac de interior din ţară pe care este serbată „Ziua Marinei”.

Lacul a luat naştere în spatele impresionantului baraj ridicat pe Bistriţa în anii …

Cea de-a V-a ediție a Festivalul de lăută din Cetatea Neamț se desfășoară anul acesta în perioada 21-23 august, reunind pleiada de lăutiști români consacrați în ultimii ani.

Spre a răsplăti efortul turiștilor ce vor urca Culmea Pleșului spre semeața cetate de hotar, de la ceasurile 11, cei ce vor trece de Străjerii Cetății Neamț și de muntenii cu ciobăneşti mioritici aflați la porțile cetății vor avea surpriza de a descoperi scenete şi animaţie pentru copii, teatru de păpuşi, ateliere de confecţionare de păpuşi tradiţionale, fabule medievale, teatru medieval, dansuri medievale, …