Portul popular
 
 
Portul popular tradiţional a constituit unul dintre cele mai reprezentative elemente de cultură populară. Femeile au asigurat diversitatea și originalitatea costumelor, realizând singure majoritatea pieselor de îmbrăcăminte. Ele au împrumutat tipare şi decoruri, dar niciodată nu le-au copiat întocmai, punându-şi amprenta pe fiecare piesă. Se ştie că multe fete îşi coseau cămăşa în taină pentru a fi cele mai mândre atunci când ieşeau la horă în sat.
Costumul popular din judeţul Neamţ se înscrie în caracteristicile generale ale portului moldovenesc de veche tradiţie, cu unele particularităţi morfologice şi estetice zonale …

2018

 
 
Măști
 
 
Masca este un instrument de deghizare a omului, întrebuinţat iniţial în scopuri practice şi magice, căpătând mai târziu valențe ceremoniale, festive şi ludice. Termenul vine din latinescul ”mascha”, însemnând vrăjitor.
În decursul timpului, măştile au suferit schimbări structurale – de la cele de corp, la cele de cap şi de obraz, şi morfologice – de la cele animaliere, la cele de personaje, pentru a satiriza defectele oamenilor şi a provoca hazul.
Jocurile cu măşti din judeţului Neamţ formează cele mai complexe şi mai spectaculoase obiceiuri de Anul Nou.
În trecut, până la mijlocul …

Crăciun 2017

 
 
Obiceiuri
 
 
Obiceiul este o deprindere însuşită de-a lungul timpului de o comunitate stabilă şi transmisă din generaţie în generaţie. În condiţiile vieţii tradiţionale, obiceiurile erau strict respectate, asigurând buna rânduială a lucrurilor din cadrul obştei. Păstrarea şi puterea obiceiurilor s-a datorat valorii lor, probată în timp şi acceptată de toată colectivitatea umană, fiind adeseori legate de credinţă. Fiecare sat îşi avea obiceiurile şi normele proprii de viaţă şi de muncă, dintre care unele au dispărut, altele s-au păstrat până azi şi, în fine, altele au fost create mai recent.
Obiceiurile la sărbătorile …

 
 
Muzeul etnografic
Vasile Găman
 
 
Meşterul Vasile Găman s-a născut  în anul 1936, în satul Lunca, comuna Vînători-Neamț, unde domiciliază și în prezent. Dedicându-se în totalitate lucrului în lemn şi colecţionării de obiecte şi unelte care amintesc de viaţa satului românesc, meşterul a reuşit prin munca sa de o viaţă să expună lucrările sale şi colecţia într-o casă-muzeu.
Pasionat de istorie, meşterul a “brodat” în lemn pe porţile de la intrarea în casa muzeu nenumărate chipuri de voievozi români, cum ar fi: Burebista, Decebal, Traian, Ştefan cel Mare şi Mihai Viteazul. Obiectele lucrate …

 
 
Arta lemnului
 
 
Un domeniu foarte dezvoltat în Neamţ, de la începutul secolului al XX-lea, îl reprezintă arta lemnului, care a dus la apariţia unor sate specializate în anumite lucrări. Cele mai interesante sunt satele din comuna Grumăzeşti, unde multe familii au dăltuit în lemnul tare de stejar multe iconostase, strane bisericeşti şi troiţe, cu frumoase simboluri ale credinţei creştine, dar şi porţi, uşi, ferestre, piese de mobilier. Şi în satele comunei Vînători-Neamţ sunt mulţi meşteri lemnari, care realizează atât piese uzuale, cât şi lucrări bisericeşti.
Alt sat specializat în prelucrarea lemnului este …

 
 
Arhitectura populară
 
 
Cine merge pe drumurile din satele mai izolate de munte din judeţul Neamţ, mai poate vedea încă multe construcții tradiționale, adevărate mărturii de viață ale înaintașilor noștri.Construcțiile vechi se disting prin dimensiuni mai reduse, prin tehnici simple, prin echilibrul proporțiilor și armonia ansamblului decorativ.
Mergând pe ulițele satelor Pluton și Dolia – Pipirig, Nemțișor – Vînători Neamț, Curechiștea – Grumăzești, Ghindăoani, Mitocu Bălan – Crăcăoani, Cuejdiu – Gârcina, Poeni – Piatra Șoimului, Nechitu – Borlești și altele, poți admira și în prezent case cu cerdacul frumos împodobit, care impresionează prin …