Portul popular
 
 
Portul popular tradiţional a constituit unul dintre cele mai reprezentative elemente de cultură populară. Femeile au asigurat diversitatea și originalitatea costumelor, realizând singure majoritatea pieselor de îmbrăcăminte. Ele au împrumutat tipare şi decoruri, dar niciodată nu le-au copiat întocmai, punându-şi amprenta pe fiecare piesă. Se ştie că multe fete îşi coseau cămăşa în taină pentru a fi cele mai mândre atunci când ieşeau la horă în sat.
Costumul popular din judeţul Neamţ se înscrie în caracteristicile generale ale portului moldovenesc de veche tradiţie, cu unele particularităţi morfologice şi estetice zonale …

 
 
Măști
 
 
Masca este un instrument de deghizare a omului, întrebuinţat iniţial în scopuri practice şi magice, căpătând mai târziu valențe ceremoniale, festive şi ludice. Termenul vine din latinescul ”mascha”, însemnând vrăjitor.
În decursul timpului, măştile au suferit schimbări structurale – de la cele de corp, la cele de cap şi de obraz, şi morfologice – de la cele animaliere, la cele de personaje, pentru a satiriza defectele oamenilor şi a provoca hazul.
Jocurile cu măşti din judeţului Neamţ formează cele mai complexe şi mai spectaculoase obiceiuri de Anul Nou.
În trecut, până la mijlocul …

 
 
Obiceiuri
 
 
Obiceiul este o deprindere însuşită de-a lungul timpului de o comunitate stabilă şi transmisă din generaţie în generaţie. În condiţiile vieţii tradiţionale, obiceiurile erau strict respectate, asigurând buna rânduială a lucrurilor din cadrul obştei. Păstrarea şi puterea obiceiurilor s-a datorat valorii lor, probată în timp şi acceptată de toată colectivitatea umană, fiind adeseori legate de credinţă. Fiecare sat îşi avea obiceiurile şi normele proprii de viaţă şi de muncă, dintre care unele au dispărut, altele s-au păstrat până azi şi, în fine, altele au fost create mai recent.
Obiceiurile la sărbătorile …

 
 
Muzeul etnografic
Vasile Găman
 
 
Meşterul Vasile Găman s-a născut  în anul 1936, în satul Lunca, comuna Vînători-Neamț, unde domiciliază și în prezent. Dedicându-se în totalitate lucrului în lemn şi colecţionării de obiecte şi unelte care amintesc de viaţa satului românesc, meşterul a reuşit prin munca sa de o viaţă să expună lucrările sale şi colecţia într-o casă-muzeu.
Pasionat de istorie, meşterul a “brodat” în lemn pe porţile de la intrarea în casa muzeu nenumărate chipuri de voievozi români, cum ar fi: Burebista, Decebal, Traian, Ştefan cel Mare şi Mihai Viteazul. Obiectele lucrate …

 
 
Arta lemnului
 
 
Un domeniu foarte dezvoltat în Neamţ, de la începutul secolului al XX-lea, îl reprezintă arta lemnului, care a dus la apariţia unor sate specializate în anumite lucrări. Cele mai interesante sunt satele din comuna Grumăzeşti, unde multe familii au dăltuit în lemnul tare de stejar multe iconostase, strane bisericeşti şi troiţe, cu frumoase simboluri ale credinţei creştine, dar şi porţi, uşi, ferestre, piese de mobilier. Şi în satele comunei Vînători-Neamţ sunt mulţi meşteri lemnari, care realizează atât piese uzuale, cât şi lucrări bisericeşti.
Alt sat specializat în prelucrarea lemnului este …

 
 
XV – Obiceiuri nemțene
 
 
 
Deprinderi căpătate de-a lungul timpului și transmise din generație în generație, obiceiurile erau respectate cu strictețe și asigurau buna rânduială în lumea satului. Cele care s-au păstrat până în zilele noastre, au o valoare probată în timp, fiind adeseori legate de credință. Adunatul oilor și organizarea stânei – primăvara și predatul oilor stăpânilor – toamna, numit ”răscolul oilor” s-a păstrat până azi, în aceeași formă.În serile de iarnă, țărăncile se mai adună și acum la șezătoare și se întrec în măiestria cusăturilor cu care își împodobesc casele. …

 
XIII – Gastronomie
 
 
În Neamţ, fie că poposeşti pentru o perioadă mai scurtă, fie că stai mai mult, te vei putea înfrupta din platouri tradiţionale pregătite din muşchiuleţ de porc afumat, cârnăciori de casă, parjoale, tobă, slăninuță, brânză cu ceapă roșie, toate pregătite conform tradițiilor culinare ale zonei. Alte preparate moldovenești recunoscute pentru finețea cu care alintă papilele gustative sunt ciorba acrită cu borș de putină, dresala, răciturile, hârzobul de păstrăv și nu în ultimul rând o tochitură moldovenească pregătită cu carne de porc, mămăliguță și ou, telemea de oaie și …

 
 
XII – Meşteşuguri tradiţionale
 
Zona Neamţului a reprezentat o adevarată “civilizaţie a lemnului”, meşteşugarii locali folosind lemnul în foarte multe îndeletniciri: de la construcţia caselor cu acoperiş înalt şi streaşină largă pentru a apăra prispa de ploi şi zăpadă, la bisericile pe care le ridicau în vatra satului, drept mărturie a credinței lor, apoi la obiectele de mobilier sau de uz casnic. Adevărate mărturii sunt casele bătrâneşti care se mai păstrează și azi ca o dovadă a măiestriei meșteșugarilor nemțeni.
O altă parte a meşteşugurilor tradiţionale este reprezentată cu cinste de arta …

 
 
XI – Muzee sătești
 
 

 
Nicolae Popa din Târpești – Petricani

 
Într-o curte îngrădită cu gard de nuiele, ca odinioară, se deschide în fața ta o alee străjuită de o parte și de alta de pomi și statui de lemn și piatră, iar în capătul ei se ridică o casă tradițională cu cerdac din lemn. Este casa meșterului popular cioplitor în piatră și lemn Nicolae Popa din Târpești – Petricani, azi un veritabil muzeu etnografic ce ascunde în odăile sale obiecte făurite de meșter și de soţia acestuia, precum și altele colecționate de …

Sătenii s-au născut şi au trăit la umbra pădurii, care le-a oferit adăpost şi hrană în vremile de restrişte, aerul curat, frumuseţea coroanelor verzi, bogăţia plantelor şi animalelor ce o populează, dar mai ales, le-a dăruit cel mai preţios material – lemnul, folosit la realizarea majorităţii lucrurilor necesare în gospodăria tradiţională. Arta lemnului este un domeniu foarte dezvoltat în Neamţ; cu motive şi forme tradiţionale sau mai noi, lemnarii iscusiţi îşi arată şi acum măiestria prin piesele de mobilier şi obiectele casnice pe care le realizează.
Galerie foto:
 

 
Muzeul Vasile Găman
 
Lada cu …

 
Împletitul de nuiele
Un meşteşug deosebit este cel al ”împletitului de nuiele”, din care se fac numeroase obiecte utilitar-decorative: coşuri de mare diversitate şi folosinţă, garnituri de mobilă de grădină: taburete, scaune, mese. Meşterii, numiţi ”coşărcari” sunt răspândiţi în zonele mai joase ale judeţului Neamţ, unde se cultivă ”mlada” – arbust cu ramuri subţiri şi flexibile – materia primă pentru împletituri. Standurile lor, cu bogate produse,  pot fi văzute pe şoseaua ce duce de la Roman spre Suceava, în satele Barticeşti şi Nisiporeşti, comuna Boteşti, dar coşărcari pricepuţi sunt şi în …

Nici o altă ocupaţie nu a creat o mai mare comuniune socială şi spirituală, ca ţesutul tradiţional din timpul iernii. Însuşi scriitorul Ion Creangă, care de copil a participat la astfel de activităţi, amintea că ”… în Humuleşti vuiau vătălile în toate părţile”. În aceste condiţii autonome de lucru s-a creat adevărata artă tradiţională a textilelor de casă, pentru că fiecare ţesătoare a adăugat, la modelul răspândit în sat, detalii personale ornamentale şi cromatice.
Neamţul este renumit pentru scoarţa ”cu trandafiri” din Ghindăoani, scoarţa ”cu flori” din Crăcăoani, scoarţa ”în nouri” …

 
Piatra este o resursă naturală, aflată din abundenţă pe teritoriul judeţului Neamţ, mai ales în zonele de munte şi de deal şi, de-a lungul timpului, a avut multiple întrebuinţări: la construirea cetăţilor şi curţilor domneşti, la clădirea bisericilor monumentale şi a temeliilor bisericilor de lemn, a hanurilor şi a altor edificii. Din lespezi mari de gresie bine cimentată se lucrau pietrele de moară, pietrele de tocilă, ghizdurile de fântână, lucrările funerare (cruci, lespezi).Câţiva pietrari din satul Leghin, comuna Pipirig, mai lucrează şi în prezent cruci şi alte piese funerare, sculptate …

Costumul tradițional femeiesc a dat măsura potențialului creativ al femeii, prin multitudinea valorilor artistice realizate. Privim cu toată admirația fiecare ștergar de cap, cămașă, catrință, brâu, bârneațâ sau bondiță și ne minunăm de cât timp și răbdare, câtă pricepere și muncă, câte gânduri și sentimente cuprind fiecare.Componentele destinate portului de sărbătoare trebuiau să fie frumoase și să exprime personalitatea și sensibilitatea celor care le lucrau și le purtau.
Cămașa femeiască
Realizarea cămașilor tradiționale a constituit o activitate majoră în viața femeilor de odinioară, care erau preocupate permanent să asigure numărul mare de …

 
 
 Oferta pensiunilor, hotelurilor, dar mai ales a lăcașurilor de cult de pe teritoriul județului Neamț abundă astăzi, 9 martie, în Sfințișori. Tăvăliți prin nucă, miere sau unși cu diverse alte dulcegării apărute pe piață, Sfințișorii au menirea de a marca marea sărbătoare a creștinilor de la început de primăvară și înainte de Paște: Sfinții 40 de Mucenici din Sevastia. Tradiția populară spune că după trecerea „zilelor Babelor“, urmează cele ale „Moșilor“, până pe 17 martie. Dacă perioada Babelor este caracterizată de zile capricioase, cu schimbări bruște de temperatură, cea a …