Portul popular
 
 
Portul popular tradiţional a constituit unul dintre cele mai reprezentative elemente de cultură populară. Femeile au asigurat diversitatea și originalitatea costumelor, realizând singure majoritatea pieselor de îmbrăcăminte. Ele au împrumutat tipare şi decoruri, dar niciodată nu le-au copiat întocmai, punându-şi amprenta pe fiecare piesă. Se ştie că multe fete îşi coseau cămăşa în taină pentru a fi cele mai mândre atunci când ieşeau la horă în sat.
Costumul popular din judeţul Neamţ se înscrie în caracteristicile generale ale portului moldovenesc de veche tradiţie, cu unele particularităţi morfologice şi estetice zonale …

 
 
Măști
 
 
Masca este un instrument de deghizare a omului, întrebuinţat iniţial în scopuri practice şi magice, căpătând mai târziu valențe ceremoniale, festive şi ludice. Termenul vine din latinescul ”mascha”, însemnând vrăjitor.
În decursul timpului, măştile au suferit schimbări structurale – de la cele de corp, la cele de cap şi de obraz, şi morfologice – de la cele animaliere, la cele de personaje, pentru a satiriza defectele oamenilor şi a provoca hazul.
Jocurile cu măşti din judeţului Neamţ formează cele mai complexe şi mai spectaculoase obiceiuri de Anul Nou.
În trecut, până la mijlocul …

 
 
Obiceiuri
 
 
Obiceiul este o deprindere însuşită de-a lungul timpului de o comunitate stabilă şi transmisă din generaţie în generaţie. În condiţiile vieţii tradiţionale, obiceiurile erau strict respectate, asigurând buna rânduială a lucrurilor din cadrul obştei. Păstrarea şi puterea obiceiurilor s-a datorat valorii lor, probată în timp şi acceptată de toată colectivitatea umană, fiind adeseori legate de credinţă. Fiecare sat îşi avea obiceiurile şi normele proprii de viaţă şi de muncă, dintre care unele au dispărut, altele s-au păstrat până azi şi, în fine, altele au fost create mai recent.
Obiceiurile la sărbătorile …

 
 
Muzeul etnografic
Vasile Găman
 
 
Meşterul Vasile Găman s-a născut  în anul 1936, în satul Lunca, comuna Vînători-Neamț, unde domiciliază și în prezent. Dedicându-se în totalitate lucrului în lemn şi colecţionării de obiecte şi unelte care amintesc de viaţa satului românesc, meşterul a reuşit prin munca sa de o viaţă să expună lucrările sale şi colecţia într-o casă-muzeu.
Pasionat de istorie, meşterul a “brodat” în lemn pe porţile de la intrarea în casa muzeu nenumărate chipuri de voievozi români, cum ar fi: Burebista, Decebal, Traian, Ştefan cel Mare şi Mihai Viteazul. Obiectele lucrate …

 
 
Arta lemnului
 
 
Un domeniu foarte dezvoltat în Neamţ, de la începutul secolului al XX-lea, îl reprezintă arta lemnului, care a dus la apariţia unor sate specializate în anumite lucrări. Cele mai interesante sunt satele din comuna Grumăzeşti, unde multe familii au dăltuit în lemnul tare de stejar multe iconostase, strane bisericeşti şi troiţe, cu frumoase simboluri ale credinţei creştine, dar şi porţi, uşi, ferestre, piese de mobilier. Şi în satele comunei Vînători-Neamţ sunt mulţi meşteri lemnari, care realizează atât piese uzuale, cât şi lucrări bisericeşti.
Alt sat specializat în prelucrarea lemnului este …

 
 
Târgul de Crăciun la Neamţ – ediţia a II-a
 
 
Iarna pe tărâmurile nemţene este o sărbătoare aparte. Totul se îmbracă într-un alb strălucitor şi lumea, văzută şi nevăzută, se linişteşte şi începe să viseze. Oamenii se adună împreună şi deapănă poveşti, îşi spun păsurile, işi amintesc de cele trecute şi îşi înalţă, cu încredere şi bucurie, ochii spre viitor… Nu degeaba se spune că oamenii seamănă aşa bine cu fulgii de nea: fiecare în parte este unic dar, aduşi împreună, capătă o forţă extraordinară…
Consiliul Judeţean Neamţ vă inivită, în perioada 15 …

 
 
XV – Obiceiuri nemțene
 
 
 
Deprinderi căpătate de-a lungul timpului și transmise din generație în generație, obiceiurile erau respectate cu strictețe și asigurau buna rânduială în lumea satului. Cele care s-au păstrat până în zilele noastre, au o valoare probată în timp, fiind adeseori legate de credință. Adunatul oilor și organizarea stânei – primăvara și predatul oilor stăpânilor – toamna, numit ”răscolul oilor” s-a păstrat până azi, în aceeași formă.În serile de iarnă, țărăncile se mai adună și acum la șezătoare și se întrec în măiestria cusăturilor cu care își împodobesc casele. …

 
XIV – Agrement
 
 
Dispunând de un bogat patrimoniu natural şi antropic, Neamţul te aşteaptă să petreci pe meleagurile sale vacanţe frumoase şi odihnitoare. O plimbare cu barca sau cu vaporaşul pe Lacul Izvorul Muntelui, o drumeţie pe muntele Ceahlău, în Parcul Natural Vânători Neamţ ori în Cheile Şugăului, o escaladare a pereţilor drepţi de stâncă din Cheile Bicazului ori o plutire alături de păsările cerului într-o parapantă sau un un motodeltaplan te vor face să-ţi încarci plămânii de aer curat şi sufletul de voie bună. Un drum cu bicicleta – mountain …

 
XIII – Gastronomie
 
 
În Neamţ, fie că poposeşti pentru o perioadă mai scurtă, fie că stai mai mult, te vei putea înfrupta din platouri tradiţionale pregătite din muşchiuleţ de porc afumat, cârnăciori de casă, parjoale, tobă, slăninuță, brânză cu ceapă roșie, toate pregătite conform tradițiilor culinare ale zonei. Alte preparate moldovenești recunoscute pentru finețea cu care alintă papilele gustative sunt ciorba acrită cu borș de putină, dresala, răciturile, hârzobul de păstrăv și nu în ultimul rând o tochitură moldovenească pregătită cu carne de porc, mămăliguță și ou, telemea de oaie și …

 
 
XII – Meşteşuguri tradiţionale
 
Zona Neamţului a reprezentat o adevarată “civilizaţie a lemnului”, meşteşugarii locali folosind lemnul în foarte multe îndeletniciri: de la construcţia caselor cu acoperiş înalt şi streaşină largă pentru a apăra prispa de ploi şi zăpadă, la bisericile pe care le ridicau în vatra satului, drept mărturie a credinței lor, apoi la obiectele de mobilier sau de uz casnic. Adevărate mărturii sunt casele bătrâneşti care se mai păstrează și azi ca o dovadă a măiestriei meșteșugarilor nemțeni.
O altă parte a meşteşugurilor tradiţionale este reprezentată cu cinste de arta …

 
 
XI – Muzee sătești
 
 

 
Nicolae Popa din Târpești – Petricani

 
Într-o curte îngrădită cu gard de nuiele, ca odinioară, se deschide în fața ta o alee străjuită de o parte și de alta de pomi și statui de lemn și piatră, iar în capătul ei se ridică o casă tradițională cu cerdac din lemn. Este casa meșterului popular cioplitor în piatră și lemn Nicolae Popa din Târpești – Petricani, azi un veritabil muzeu etnografic ce ascunde în odăile sale obiecte făurite de meșter și de soţia acestuia, precum și altele colecționate de …

 
 
X – Biserici din lemn
 
Locuri unde se îmbină tradiţia, credinţa şi sfinţenia, bisericile din lemn reprezintă veritabile locuri atemporale. Nu poţi şti ce înseamnă credinţa adevarată până ce nu intri măcar o dată într-o biserică din lemn. Mirosul lemnului vechi şi atmosfera dinăuntru te transpun într-o altă lume şi brusc simţi legătura sfântă a omului cu Dumnezeu. Dantelării în lemn, dispuse în benzi şi câmpuri decorative din ce în ce mai ample şi mai încărcate, decoraţiuni populare realizate în cel mai autentic stil moldovenesc, picturi realizate pe un strat de …

       
       
IX – Muzeul Memorial ”Ion Creangă”
 
 
 
Casa in care s-a născut și a copilărit marele scriitor Ion Creangă șade și acum pe ulița din Humulești ca o dovadă a existenței, în vremuri deja apuse, a personajelor din poveștile mult iubite de noi toți. Prichiciul vetrei cel humuit, motoceii cu care se jucau mâțele, tinda casei și ograda iți vor aduce aminte de aventurile lui Nică a lui Ion a Petrei, și de copilărie, ca de o comoară de preț care ne însoțește toată  viața. …

 
 
VIII – Muzeul Cucuteni
 
 
Muzeul de Artă Eneolitică Cucuteni, deschis într-un frumos edificiu din cadrul Curţii Domneşti din Piatra Neamţ, clădit pe la 1930 de antreprenorul Carol Zani, după un proiect al fostului arhitect-şef al capitalei, Roger Bolomey, găzduieşte cea mai variată şi bogată colecţie din Europa, care se remarcă prin valoroase obiecte și vase de ceramică pictată monocrom, bicrom sau tricrom, cu forme elegante și rafinat decorate, care oferă o imagine cuprinzătoare despre arta decorativă și figurativă aparținând celei mai importante culturi eneolitice din sud-estul Europei, Cultura ”Precucuteni – Cucuteni”. …

 
VII – Cetatea Neamț
 
În paginile de istorie ale județului Neamț este scris pe vecie numele Cetații Neamț. De peste șase secole, din vremuri demult apuse, cetatea sta de strajă pe valea râului Ozana, aparând în acele timpuri, cu eroism, pământul și neamul moldovenesc. Construită de Petru I Mușat, iar apoi extinsă și consolidată de Ștefan cel Mare, care a amenajat și un șant de apărare prevăzut cu un pod arcuit, falnica cetate a rezistat multor asedii ale armatelor vrăjmașe. Rezistența timp de 8 zile la asediul otoman, condus de însuși …