Pentru a-i vedea frumuseţea, trebuie mers la pas pe o potecă ce străbate culmea care urcă pe dreapta valea Şugăului şi apoi pădurea. Se mai poate merge în sat din valea Lapoşului pe un drum forestier cam stricat, dar pe care poate urca maşinile de teren. Chiar înainte de a ajunge la primele case, copacii fac loc unei privelişti de vis. Agăţaţi deasupra văii privirea ne este furată de frumuseţea Cheilor Şugăului, a Vârfului Criminişul şi a Vârfului Hăşmaşul Mare.
Satul Barnadu este un sat pitit sub vârfurile Ciurgăului, pe culmea …

În perioada 11 – 13 mai 2012 Ţinutul Neamţ a fost reprezentat la Târgul de Turism Rural al României, care a avut loc în Piaţa Sfatului din Braşov. Evenimentul s-a desfăşurat sub denumirea de “Ziua Satului Românesc” aflat la cea de a II-a ediţie.
La această manifestare Consiliul Judeţean Neamţ a participat cu două standuri amenajate în Piaţa Sfatului, în care s-a promovat produsul turisitic specific al Ţinutului Neamţ. S-au promovat astfel tradiţiile, arta meşteşugarilor, dar şi turismului ecumenic din  judeţul Neamţ.
Cu această ocazia a fost adus în atenţia publicului varietatea …

Biserica este cea mai veche şi mai frumoasă construcţie de interes comunitar din satul românesc în jurul căreia s-au construit principalele edificii culturale şi sociale. Atestate în documentele istorice încă din secolul al XIV lea bisericile din lemn fac parte din categoria formelor arhaice ale cultului creştin.
Multe din bisericile de lemn construite în Ţinutul Neamţului se mai păstrează şi funcţionează şi astăzi, fiind relicve interesante şi documente preţioase ale unor timpuri apuse. Pe lângă valoarea şi particularităţile arhitectonice ale bisericilor de lemn, se evidenţiază laturile decorative, realizate în tehnicile cioplirii, …

În Ţinutul Neamţului se află cele mai mari sate mănăstireşti din România care păstrează cu sfinţenie tradiţiile, obiceiurile şi ritualurile neamului strămoşesc. Iarna este anotimpul în care aceste locuri parcă se întorc în timp, nimic din ce însufleteşte astăzi un sat nu tulbură liniştea şi frumuseţea îngheţată a naturii.
Construite în jurul celor două mănăstiri Văratec şi Agapia satele pot fi vizitate de turiştii care sunt dornici să cunoască frumuseţile de odinioară ale satelor tradiţionale. Nici nu trebuie să cunoşti satul pentru a-l vizita, potecile formate de urmele timide ale măicuţelor …

Satul Bârnadu este o comunitate izolată din spatele masivelor stânci din Cheilor Bicazului. Drumul care străbate Cheile Bicazului, acest defileu săpat în piatră, este plin de serpentine de o rară frumuseţe, iar pe pereţii imenşi de calcar ai stâncilor se ascund peşteri.  Afluenţii Bicazului fac la rândul lor alte chei cum ar fi Cheile Lapoşului, Cheile Şugăului sau Cheile Bicăjelului. Pe traseele care traversează aceste chei se poate ajunge într-unul dintre cele mai frumoase sate tradiţionale de munte din Neamţ, satul Bârnadu.

Barnadu iarna 2013, judetul Neamt

Cel mai cunoscut acces spre …

Transmise din generaţie în generaţie obiceiurile tradiţionale erau strict respectate asigurând buna rânduială a lucrurilor din cadrul comunităţii. Acestea erau legate de cele mai multe ori de credinţă, iar fiecare sat avea propriile obiceiuri şi norme de viaţă şi muncă. Obiceiurile tradiţionale sunt împărţite în mai multe categorii, şi anume:
Obiceiurile cu ocazia sărbătorilor de iarnă sunt cele mai bogate şi mai vesele dintre manifestările folclorice din Neamţ. De la săbătoarea Crăciunului la Anul Nou au loc o serie de manifestări la care participă toată colectivitatea, impresionând prin costumaţiile originale, muzică …

Portul popular din judeţul Neamţ constituie unul din cele mai reprezentative elemente de cultură populară şi se înscrie în caracteristicile generale ale portului moldovenesc. Realizate manual piesele de îmbrăcăminte populară erau lucrate cu multă răbdare şi miestrie folosindu-se modele originale.
Costumul tradiţional femeiesc se remarcă prin simplitatea pieselor din care era compus, şi anume: broboada pe cap, catrinţa, cămaşa cu poale, brâul şi brâneaţa, bondiţa, sumanul, opincile  şi traista. Toate piesele costumului erau lucrate de fiecare femeie şi decorate cu multă măiestrie doar casâncile negre sau înflorate, barizurile colorate, pantofii sau …

Satele nemţene încă mai păstrează construcţii tradiţionale care reprezintă adevărate documente de viaţă ale înaintaşilor noştri. Ele se disting prin dimensiuni reduse şi tehnici simple de realizare, prin echilibrul proporţiilor şi armonia ansamblului decorativ. Locuitori acestor sate îşi realizau singuri construcţiile din gospodării şi tot ei erau solicitaţi pentru ridicarea clădirilor mai importante: biserici, şcoli, conace, case cu cerdac decorat şi porţi înalte.
Cea mai importantă construcţie din interiorul gospodăriei ţăranului era casa compusă în trecut dintr-o încăpere şi tindă. Cu timpul, pentru a satisface nevoile vieţii unei familii a apărut …

Primele documente referitoare la întemeierea localităţii Tazlău sunt legate de construirea Mănăstirii Tazlău între anii1496-1497, de către Ştefan cel Mare. Atunci Tazlăul era prezentat pe harta Moldovei ca o zonă acoperită cu pădure şi o mănăstire. Apariţia şi dezvoltarea satului s-a făcut mult mai târziu şi în decursul mai multor etape. Parcă uitat de istorie, aşezat într-o fundătură de pădure, satul are reputaţia bunilor gospodari şi a constructorilor de case.
Depresiunea este o oază naturală, traversată de râul Tazlău, care primeşte ape coborâte de pe dealurile mărginaşe. Din bătrâni se ştie …

Traseul porneşte din localitatea Crăcăoani şi trece prin satele Magazia şi Cracăul Negru. Intrarea în ele se face din DN 15 C şi străbate locuri deosebite în care vei constata că timpul parcă a stat în loc. Spaţiul montan cu culmile şi platourile sale adăpostite, marile depresiuni subcarpatice de la poalele munţilor, acoperite cu codri mari, ca şi văile brăzdate de râuri şi afluenţii Cracăului, oferă turiştilor care vin să o viziteze o experienţă unică.
Satele Magazia şi Cracăul Negru impresioneză vizitatorul prin arhitectura tradiţională, casele din lemn, cu învelitori din …

Traseul este marcat cu punct roşu şi pleacă din şoseaua DN 12 C care străbate Cheile Bicazului, de la locul unde se află restaurantul Lacul Roşu. De aici, se urcă pe drumul pietruit care duce în cătunul Bicăjelul de Jos situat la o altitudine de 885 m. La început drumul urcă în serpentine prin pădure după care în faţa ochilor ţi se deschide o poiană largă unde se află casele şi fâneţele oamenilor.
La intrarea în cătun se află biserica ortodoxă după care sunt câteva pensiuni construite mai recent. Drumul care …

Punctul de plecare al traseului îl constituie intrarea in Cheile Bicazului unde este şi staţia de autobuz din satul Bicaz Chei. Acest traseu este circular şi străbate unul din cele mai frumoase şi mai puţin cunoscute locuri din judeţul Neamţ.
Peisajele montane şi casele tradiţionale de munte alături de fânăriile aşezate pe paşunile din pădurile de brazi, formează o privelişte deosebită, cum rar mai găseşti  în prezent. Aici, totul s-a conservat cu mare grijă. Natura a fost protejată de aceşti oameni minunaţi de la munte care au dus tradiţiile mai departe …

Judetul Neamt este o zona de munte unde traditiile de Craciun se pastreaza din generatie in generatie. Desi stilul actual de viata produce contradictii si in cele mai izolate sate, traditiile si obiceiurile sunt pastrate si practicate, in special cu ocazia sarbatorilor de iarna. Traditiile de Craciun si Anul Nou reprezinta o atractie in sine ce poate fi experimentata de turistii care se cazeaza la pensiunile traditionale din Neamt.
Casele moldovenesti cu acoperis inalt si streasina ampla deasupra prispei, care se regasesc si astazi sunt pline de caldura si ospitalitate. Aceste …