Obiceiuri nemțene
 
 
 
Deprinderi căpătate de-a lungul timpului și transmise din generație în generație, obiceiurile erau respectate cu strictețe și asigurau buna rânduială în lumea satului. Cele care s-au păstrat până în zilele noastre, au o valoare probată în timp, fiind adeseori legate de credință. Adunatul oilor și organizarea stânei – primăvara și predatul oilor stăpânilor – toamna, numit ”răscolul oilor” s-a păstrat până azi, în aceeași formă.
În serile de iarnă, țărăncile se mai adună și acum la șezătoare și se întrec în măiestria cusăturilor cu care își împodobesc casele. La sărbătorile …

 
Satele tradiționale nemțene în culorile toamnei
O plimbare de la Piatra Neamț la Tîrgu Neamț
 
 
 
Vă invităm la o plimbare prin satele tradiționale din județul Neamț. Veți avea surpriza să pășiți într-o lume desprinsă parcă din povești, iar timpul petrecut va fi o adevărată încântare, mai ales în această perioadă a anului, când natura poartă culorile toamnei, vremea este plăcută, vântul adie ușor, iar razele soarelui sunt calde și blânde, nu fierbinți, ca în zilele toride de vară.
Galerie foto:
Aici, turiștii descoperă de fiecare dată darul românilor cel mai de preț pe care …

Plimbare pe Valea Bistriței înspre Ardeal
 
 
 
Drumul care traversează județul Neamț pe Valea Bistriței, spre Ardeal și Vatra Dornei, oferă turiștilor priveliști deosebit de pitorești dar și prilejul de a vizita numeroase obiective turistice, de la monumentele istorice, mănăstiri pănă la minunile vieții sălbatice.

 
Când începi să urci pe firul Bistriţei, spre munte, descoperi frumusețile acestui ținut, pe de o parte aşezăminte impunătoare, pe de altă parte gospodării, păşuni presărate cu turme de oi, dealuri cu codri deşi, apoi ajungi la zidul cel mare (Barajul de la Bicaz) care ascunde apele mării …

 
 
Oameni și locuri. Incursiune în universul pitoresc al comunei Borca
 
 
Așezată în partea centrală a Carpaților Orientali, pe cursul mijlociu al râului Bistrița, comuna Borca este ținutul care impresionează prin peisaje grandioase, locuri pline de semnificație istorică, prin tradiții, obiceiuri, practici magice și, nu în ultimul rând, prin oamenii săi, care te cuceresc și te fac să îți dorești să te întorci curând.
Comuna, aflată în bazinele hidrografice ale pâraielor Sabasa și Borca, cuprinde șapte sate înșiruite de-o parte și de alta a Bistriței, pe o distanță de 8 km: Lunca, Mădei, …

Sate de munte, peisaje de vis: Bârnadu – Trei Fântâni – Izvorul Alb
 
Peisajul care găzduieşte satul Bârnadu este  de o frumuseţe rară. Un sat pitit sub vârfurile Ciurgăului, pe culmea ce separă bazinele Şugăului şi Bardosului, cu gospodării răsfirate și aerisite și cu ulițe strâmte. Bârnadu, așezat chiar deasupra Cheilor înalte și abrupte ale Bicazului este o destinație pitorească, o oază de relaxare de unde se deschid priveliști către Cheile Șugăului, Vârful Criminișul și Vârful Hășmașul Mare. Cel mai cunoscut drum spre sat este cel forestier care pleacă din Cheile …

 
 
Portul popular
 
 
Portul popular tradiţional a constituit unul dintre cele mai reprezentative elemente de cultură populară. Femeile au asigurat diversitatea și originalitatea costumelor, realizând singure majoritatea pieselor de îmbrăcăminte. Ele au împrumutat tipare şi decoruri, dar niciodată nu le-au copiat întocmai, punându-şi amprenta pe fiecare piesă. Se ştie că multe fete îşi coseau cămăşa în taină pentru a fi cele mai mândre atunci când ieşeau la horă în sat.
Costumul popular din judeţul Neamţ se înscrie în caracteristicile generale ale portului moldovenesc de veche tradiţie, cu unele particularităţi morfologice şi estetice zonale …

 
 
Măști
 
 
Masca este un instrument de deghizare a omului, întrebuinţat iniţial în scopuri practice şi magice, căpătând mai târziu valențe ceremoniale, festive şi ludice. Termenul vine din latinescul ”mascha”, însemnând vrăjitor.
În decursul timpului, măştile au suferit schimbări structurale – de la cele de corp, la cele de cap şi de obraz, şi morfologice – de la cele animaliere, la cele de personaje, pentru a satiriza defectele oamenilor şi a provoca hazul.
Jocurile cu măşti din judeţului Neamţ formează cele mai complexe şi mai spectaculoase obiceiuri de Anul Nou.
În trecut, până la mijlocul …

 
 
Obiceiuri
 
 
Obiceiul este o deprindere însuşită de-a lungul timpului de o comunitate stabilă şi transmisă din generaţie în generaţie. În condiţiile vieţii tradiţionale, obiceiurile erau strict respectate, asigurând buna rânduială a lucrurilor din cadrul obştei. Păstrarea şi puterea obiceiurilor s-a datorat valorii lor, probată în timp şi acceptată de toată colectivitatea umană, fiind adeseori legate de credinţă. Fiecare sat îşi avea obiceiurile şi normele proprii de viaţă şi de muncă, dintre care unele au dispărut, altele s-au păstrat până azi şi, în fine, altele au fost create mai recent.
Obiceiurile la sărbătorile …

 
 
Arta lemnului
 
 
Un domeniu foarte dezvoltat în Neamţ, de la începutul secolului al XX-lea, îl reprezintă arta lemnului, care a dus la apariţia unor sate specializate în anumite lucrări. Cele mai interesante sunt satele din comuna Grumăzeşti, unde multe familii au dăltuit în lemnul tare de stejar multe iconostase, strane bisericeşti şi troiţe, cu frumoase simboluri ale credinţei creştine, dar şi porţi, uşi, ferestre, piese de mobilier. Şi în satele comunei Vînători-Neamţ sunt mulţi meşteri lemnari, care realizează atât piese uzuale, cât şi lucrări bisericeşti.
Alt sat specializat în prelucrarea lemnului este …

 
 
Arhitectura populară
 
 
Cine merge pe drumurile din satele mai izolate de munte din judeţul Neamţ, mai poate vedea încă multe construcții tradiționale, adevărate mărturii de viață ale înaintașilor noștri.Construcțiile vechi se disting prin dimensiuni mai reduse, prin tehnici simple, prin echilibrul proporțiilor și armonia ansamblului decorativ.
Mergând pe ulițele satelor Pluton și Dolia – Pipirig, Nemțișor – Vînători Neamț, Curechiștea – Grumăzești, Ghindăoani, Mitocu Bălan – Crăcăoani, Cuejdiu – Gârcina, Poeni – Piatra Șoimului, Nechitu – Borlești și altele, poți admira și în prezent case cu cerdacul frumos împodobit, care impresionează prin …

Sătenii s-au născut şi au trăit la umbra pădurii, care le-a oferit adăpost şi hrană în vremile de restrişte, aerul curat, frumuseţea coroanelor verzi, bogăţia plantelor şi animalelor ce o populează, dar mai ales, le-a dăruit cel mai preţios material – lemnul, folosit la realizarea majorităţii lucrurilor necesare în gospodăria tradiţională. Arta lemnului este un domeniu foarte dezvoltat în Neamţ; cu motive şi forme tradiţionale sau mai noi, lemnarii iscusiţi îşi arată şi acum măiestria prin piesele de mobilier şi obiectele casnice pe care le realizează.
Galerie foto:
 

 
Muzeul Vasile Găman
 
Lada cu …

 
Împletitul de nuiele
Un meşteşug deosebit este cel al ”împletitului de nuiele”, din care se fac numeroase obiecte utilitar-decorative: coşuri de mare diversitate şi folosinţă, garnituri de mobilă de grădină: taburete, scaune, mese. Meşterii, numiţi ”coşărcari” sunt răspândiţi în zonele mai joase ale judeţului Neamţ, unde se cultivă ”mlada” – arbust cu ramuri subţiri şi flexibile – materia primă pentru împletituri. Standurile lor, cu bogate produse,  pot fi văzute pe şoseaua ce duce de la Roman spre Suceava, în satele Barticeşti şi Nisiporeşti, comuna Boteşti, dar coşărcari pricepuţi sunt şi în …

Portul popular din judeţul Neamţ constituie unul din cele mai reprezentative elemente de cultură populară şi se înscrie în caracteristicile generale ale portului moldovenesc. Realizate manual piesele de îmbrăcăminte populară erau lucrate cu multă răbdare şi miestrie folosindu-se modele originale.
Costumul tradiţional femeiesc se remarcă prin simplitatea pieselor din care era compus, şi anume: broboada pe cap, catrinţa, cămaşa cu poale, brâul şi brâneaţa, bondiţa, sumanul, opincile  şi traista. Toate piesele costumului erau lucrate de fiecare femeie şi decorate cu multă măiestrie doar casâncile negre sau înflorate, barizurile colorate, pantofii sau …

Nici o altă ocupaţie nu a creat o mai mare comuniune socială şi spirituală, ca ţesutul tradiţional din timpul iernii. Însuşi scriitorul Ion Creangă, care de copil a participat la astfel de activităţi, amintea că ”… în Humuleşti vuiau vătălile în toate părţile”. În aceste condiţii autonome de lucru s-a creat adevărata artă tradiţională a textilelor de casă, pentru că fiecare ţesătoare a adăugat, la modelul răspândit în sat, detalii personale ornamentale şi cromatice.
Neamţul este renumit pentru scoarţa ”cu trandafiri” din Ghindăoani, scoarţa ”cu flori” din Crăcăoani, scoarţa ”în nouri” …

Sătenii s-au născut şi au trăit la umbra pădurii, care le-a oferit adăpost şi hrană în vremile de restrişte, aerul curat, frumuseţea coroanelor verzi, bogăţia plantelor şi animalelor ce o populează, dar mai ales, le-a dăruit cel mai preţios material – lemnul, folosit la realizarea majorităţii lucrurilor necesare în gospodăria tradiţională. Arta lemnului este un domeniu foarte dezvoltat în Neamţ; cu motive şi forme tradiţionale sau mai noi, lemnarii iscusiţi îşi arată şi acum măiestria prin piesele de mobilier şi obiectele casnice pe care le realizează.

Muzeul Vasile Găman
Lada cu zestre …